Soarta independenţei Kosovo hotărâtă la Haga

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, principalul organism judiciar al Naţiunilor Unite, se va pronunţa în privinţa legitimităţii independenţei Kosovo.

Adunarea Generală a ONU a apelat acum doi ani la Curtea de la Haga, la cererea Serbiei, pentru a verifica dacă declaraţia de independenţă a provinciei respectă dreptul internaţional.

În conflictul separatist de la sfârşitul anilor '90 au murit 13.000 de oameni, majoritatea albanezi kosovari, iar 2.000 sunt şi acum daţi dispăruţi.

Decizia Curţii nu va avea puteri legale. Autoritatea Curţii este însă suficient de puternică şi, indiferent care va fi decizia, aceasta va avea un efect asupra comunităţii internaţionale.

Integritatea unor state multietnice ar putea fi afectată

Aproape 70 de ţări au recunoscut independenţa provinciei, însă multe aşteaptă avizul consultativ al Curţii.

O decizie în favoarea Kosovo ar putea pune în pericol integritatea unor state multietnice - spun experţii în drept internaţional.

De altfel, imediat după Kosovo, două provincii din Georgia s-au declarat independente.

Serbia spune că va respecta decizia, asta însă pentru că e convinsă că declaraţia unilaterală încalcă rezoluţia Naţiunilor Unite din 1999, care stabileşte statutul provinciei Kosovo - un argument adus în cadrul audierilor publice de la sfârşitul anului trecut, la care au participat peste 30 de ţări.

O decizie în favoarea Serbiei ar putea obliga Kosovo să continue negocierile pentru un acord favorabil ambelor părţi, însă cu menţinerea integrităţii teritoriale a Serbiei.

Autorităţile provizorii ale Kosovo au avertizat, pe de altă parte, că o încercare de a anula independenţa ar putea duce la noi conflicte în regiune.

Statele Unite ale Americii, care au recunoscut independenţa provinciei, spun, prin reprezentantul lor în Balcani, că procesul de recunoaştere a independenţei este unul ireversibil, fiind convinse că avizul consultativ al Curţii va fi în favoarea Kosovo.

Rusia, China, India, Argentina, dar şi Spania, Grecia, Cipru, Slovacia, România şi Bosnia au argumentat împotriva declaraţiei de independenţă, unul dintre argumente fiind chiar respectarea integrităţii teritoriale.

Din 1946 şi până acum, Curţii Internaţionale de Justiţie i s-au cerut 25 de opinii consultative, însă este pentru prima dată când Curtea va da un astfel de aviz într-un caz de secesiune teritorială.