Ţările cu experienţă în Uniunea Europeană dau mare atenţie bugetului comunitar şi participă la negocieri aprinse privind structura acestuia în fiecare an.

De pildă, opinia publică din Marea Britanie se opune acum majorării bugetului Uniunii cu 3%, aşa cum se preconizează, în condiţiile în care creşterea economică pentru anul viitor este prognozată la doar 1,7%.

În schimb, România încă nu şi-a formulat poziţia faţă de viitorul buget al Uniunii.

Faptul a fost semnalat de câţiva europarlamentari români, veniţi în ţară ca să verifice cum se cheltuie sau, mai bine zis, cum nu se cheltuie fondurile de coeziune şi dezvoltare.

Se fac presiuni să fie micşorate fondurile pentru domenii de care România este direct interesată.

Fondurile pentru coeziune sunt esenţiale pentru micşorarea diferenţelor de dezvoltare dintre diferite state şi regiuni ale Uniunii Europene.

România are nevoie de cât mai multe astfel de fonduri, dar se aud tot mai multe voci care cer micşorarea acestor fonduri şi nu creşterea lor, aşa cum şi-a propus Comisia Europeană, iar motivul invocat este că tocmai aceste fonduri sunt şi cele mai fraudate.

În discuţia pe bugetul Uniunii, totul se decide prin negocieri şi, în final, prin consens între Consiliu, Parlamentul European şi Comisia Europeană, dar deocamdată, România nu are ce să negocieze, de vreme ce nu şi-a prezentat poziţia.

"La momentul când discutăm, pe 3 noiembrie, România nu şi-a elaborat încă documentele de poziţie privitoare la New Financial Framework, care este, de fapt, expresia cea mai abstractă şi cea mai consistentă a planificării strategice, bugetul este expresia planificării strategice, nu are un document de poziţie privitor la politica de coeziune şi la politica agricolă comună", a declarat Victor Boştinaru, europarlamentar în grupul socialist.

Europarlamentarii români nu vor ca fondurile de coeziune să fie scăzute


În ce priveşte poziţia europarlamentarilor români, toate grupurile, indiferent de culoarea politică, susţin că în interesul României este ca fondurile de coeziune şi dezvoltare să nu fie scăzute.

"PPE îşi doreşte să menţină, cel puţin la nivelul actual, fondurile în tot ceea ce înseamnă nu numai politică de coeziune şi dezvoltare regională, dar şi pentru următoarea perioadă de programare" a afirmat Iosif Matula, din grupul popularilor europeni .

Problema este ca autorităţile române trebuie să ofere argumente de negociere europarlamentarilor.

"Considerăm că ar trebui să evităm orice renaţionalizare şi orice sectorializare a fondurilor structurale, pentru că ne dăm seama că România ar fi în dezavantaj, însă pentru a veni cu argumente, pentru a negocia şi pentru a mai convinge pe colegii din statele membre net contributoare.

"Trebuie să venim şi să arătăm că România face şi eforturi în acest sens. Doar vocile noastre în parlament nu sunt suficiente, dacă nu sunt susţinute de fapte şi de măsuri eficiente luate la nivelul autorităţilor naţionale", susţine Ramona Mănescu, de la grupul liberal.

Europarlamentarii români au atras atenţia că România este în media statelor membre în ce priveşte fraudele în folosirea fondurilor europene, adică nu e mai coruptă decât altele.

Marea problemă este însă faptul că faţă de 2009, în acesta an, România a accesat şi mai puţine fonduri europene, adică cele care ne-ar putea scoate din criza economică.