"România, mon amour" la Cagliari

Cea de-a doua ediţie a manifestării multiculturale "România, mon amour" s-a desfăşurat în acest an la Cagliari, oraşul cel mai important din Sardinia.

Anul trecut acest eveniment a avut loc la Olbia, în nordul insulei.

În cadrul manifestării au fost prezentate zeci de costume populare, de fotografii din ţara noastră, ceramică de Horezu, icoane, ouă încondeiate, ceramică de Cucuteni, troiţe de Maramureş şi podoabe din Negreşti-Oaş.

Iniţiativa aparţine Gabrielei Pescaru Bisi, preşedintele Agenţiei de publicitate, Tycoon Comunication care a explicat pentru Radio România Actualităţi că "este o bună modalitate, un bun motiv de a da românilor o dată pe an posibilitatea de a fi mai aproape de tradiţiile proprii din ţară şi nu numai, ci a arăta comunităţii de sarzi din toată insula o faţă necunoscută sau foarte puţin cunoscută a României".

Între cele două culturi – cea românească şi cea sardă există o serie de asemănări şi legături istorice, potrivit organizatoarei Gabrielei Pescaru Bisi, "pentru că noi suntem legaţi de Sardinia tocmai prin migrarea civilizaţiei de Cucuteni."

"Nu avem nici o certitudine, însă cercetătorii de la Princeton University au făcut o hartă cu migrarea civilizaţiei de Cucuteni şi a Hamangiei şi se pare că au fost şi aici, în insulele Sardiniei."

Ne regăsim simbolistica în vasele de ceramică, în covoarele tradiţionale. Sunt inversate doar culorile sau simbolurile, răsturnate într-o altă poziţie, în schimb sunt aceleaşi. Suntem un soi de veri, ca să spunem aşa, cu sarzii", a explicat organiyatoarea.

Vase de Cucuteni din perioada neolitică realizate în aer liber la Cagliari

Ionela Mihuleac, originară din Localitatea Cucuteni – Iaşi, este unul dintre artiştii plastici care a făcut demonstraţii în aer liber de cum se lucrau vasele de Cucuteni, în tehnica neolitică.

"Păstrăm tehnica tradiţională, pigmenţii, formele. Ceea ce facem noi s-a bucurat de aprecieri în Italia şi de aprecierea specialiştilor şi a vizitatorilor. Este o onoare să prezentăm ceea ce facem noi peste hotare, să facem cunoscute rădăcinile noastre – cultura Cucuteni", a declarat Ionela Mihuleac.

Ana Mare a venit din Negreşti Oaş a purtat în Sardinia păpuşi îmbrăcate "oşăneşte", pălăriuţe brodate de mână, pălării cu zgardă, brăşară, zgardă la gât, fote.

Românca este îmbrăcată într-un costum oşănesc autentic făcut în iarnă chiar de ea.

"M-am bucurat foarte mult că lucrul meu este apreciat. Nu mă interesează de bani, că fac ori că nu fac, că vând sau nu, cel mai mult m-am bucurat că am fost foarte apreciată şi selecţionată de Ministerul de culturii pentru a participa la acest eveniment cultural."

"Lucrul meu este apreciat şi văd că se pune valoare pe el şi aceasta îmi dă o mare satisfacţie" a declarat pentru Radio România Actualităţi, Ana Mare.

La expoziţia "România, mon amour" de la Cagliari a fost prezent şi Muzeul Naţonal al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti.

Potrivit directoarei, conferenţiar dr. Paula Popoiu, "în Italia, Muzeul Satului îşi continuă munca de subliniere a imaginii pozitive a României pentru că am venit cu obiecte deosebite, am venit cu meşteri care fac şi demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale actuale, dar sunt şi meşteri care, de exemplu, prin imitarea vaselor culturii Cucuteni reamintesc Italiei că România se află într-un teritoriu legat de zona, de aria marilor civilizaţii neolitice, adică a primelor civilizaţii europene".

Paula Popoiu mai aminteşte că Muzeul Satului de la Bucureşti colaborează de mai multă vreme cu muzeele din Sardinia într-un program care se leagă de mască şi Carnaval.

"Mai aproape de casă"

Expoziţia "România, mon amour" deschisă în Parcul Montecarlo din Cagliari a fost vizitată atât de români, cât şi italieni, surprinşi de marile asemănări între cele două popoare.

"Suntem două populaţii asemănătoare care, încet-încet, se pot cunoaşte mai bine şi prin cunoaştere se poate descoperi ceva în plus, divers şi original despre ţara ta, ceea ce ajută şi stimulează turismul" consideră Emanuele Levante.

"Noi putem să aducem mai mulţi turişti României, la fel cum şi voi puteţi să prezentaţi Sardinia acolo" este de părere italianul, în timp ce degusta o porţie de mici şi fasole bătută, oferite în fiecare zi, spre degustare, de organizatori."

"Sigur că ne place. Este o chestie pe care, într-adevăr, ne-o doream, şi e un lucru foarte bun pentru noi românii care suntem aici de foarte mult timp. Eu, spre exemplu, sunt de şapte ani aici. "

"Mă simt aproape de casă când văd multe obiecte de-ale noastre, făcute de mâinile românilor, şi mă mândresc că sunt româncă" mărturiseşte şi Gabriela Troncea, originară din Bucureşti.

Ediţia de anul trecut s-a desfăşurat la Olbia, în nordul insulei Sardinia, însă evenimentul a avut şi un corespondent la Bucureşti unde a fost "transferat", în decembrie 2010, cu titlul ''Sardegna en su coru'' ( "Sardinia în inimă").