România în Iran: de la tractoare la IT

Schimburile comerciale dintre Romania şi Iran au crescut de aproape 5 ori într-un an, până la 485 de milioane de dolari, cu o balanţă net în favoarea României iar companii româneşti sunt deja prezente în Iran. Teheranul a arătat un interes special pentru expertiza României în IT.

Ambasadorul Romaniei în Iran, Adrian Kozjacski, a declarat în exclusivitate pentru Radio România, că în prezent sunt în discuţie o serie de memorandumuri de cooperare în agricultură, industrie, finanţe şi, telecomunicaţii. Ambasadorul a explicat că România este foarte interesată de piaţa iraniană şi deja a avut loc, anul acesta, o întâlnire, la Munchen, între ministrul de externe Teodor Melescanu şi omologul iranian, Mohammad Javad Zarif.

Adrian Kozjacski: Sunt în jur de 4-5 domenii mari de cooperare: transporturi, agricultură, comunicaţii, cooperare bancară şi turism.

Reporter: Ce proiecte concrete avem în lucru în acest moment?

Adrian Kozjacski: Avem participarea în cadrul grupului Renault Iran Khodro, în domeniul construcţiei la Teheran a autoturismului Renault Tondar, echivalentul iranian al modelului Logan, unde fabrica Dacia Piteşti livrează componentele necesare asamblării produsului şi asigură asistenţa tehnică inclusiv trainingul periodic în România al angajaţilor iranieni. Participăm în cadrul aceleiaşi colaborări franco-iraniene, Group Renault Saipa Pars Khodro, în domeniul construcţiei de autoturisme Renault Sandero; există o colaborare româno-iraniană, de această dată directă, pe linia exportului de produse dermato-cosmetice, şi am început o colaborare, deocamdată incipientă, în cadrul coridorului de transport multimodal, care se doreşte a fi un pod de legătură şi de transfer al mărfurilor iraniene dinspre Iran către Europa şi din Europa către Iran, prin Azerbaidjan, Georgia, prin Marea Neagră şi România.

Reporter: Produsele româneşti încă sunt în amintirea iranienilor. În ce măsură este, în acest moment, Iranul o posibilă piaţă de desfacere pentru produse româneşti?

Adrian Kozjacski: Companiile româneşti au încercat în ultimii doi ani nişe importante pe piaţa iraniană. Volumul schimburilor comerciale a crescut considerabil, de la aproape 100 de milioane de dolari, la sfârşitul anului 2014, la în jur de 485 de milioane de dolari, la sfârşitul anului 2016.

Reporter: Ce se profilează în ce priveşte investiţiile româneşti în Iran?

Adrian Kozjacski: Deocamdată, domeniile de interes imediat pentru partea română pot fi împărţite pe următoarele domenii: export de autovehicule şi componente anexe, piese de schimb pentru cale ferată, material rulant, cereale, produse alimentare, medicamente şi produse farmaceutice, cosmetice, echipamente în domeniul petrolier şi al gazelor - practic, iarăşi energia este un domeniu foarte important -, materiale de construcţii, reparaţii mentenanţă locomotive.

Reporter: Peste tot aici am auzit menţionate tractoarele româneşti.

Adrian Kozjacski: Tradiţional, tractorul românesc este foarte cunoscut în Iran, şi mai ales la Tabriz. Fabrica "Tractor Tabriz" a asamblat motoare de tractor. Cel mai cunoscut, U-650, încă este folosit. Din păcate, nu mai putem acoperi această nişă, însă sunt alte domenii în care putem fi prezenţi - de exemplu, comunicaţii şi IT, unde partea iraniană dezvoltă un interes deosebit în cooperarea cu partea română.

Reporter: Iranienii au o ţară foarte frumoasă, dar vor să vadă şi altele. Poate România să fie o destinaţie pentru turiştii iranieni?

Adrian Kozjacski: România ar putea fi o destinaţie interesantă pentru turiştii iranieni. În legislaţie există viza de turism, însă sunt anumite condiţii care trebuie îndeplinite. Cel mai important este ca o firmă de turism din Iran să contacteze o firmă de turism din România, să ajungă la o înţelegere pentru schimbul de turişti - bineînţeles că nu numai dinspre Iran înspre România, dar şi dinspre România înspre Iran, pentru că Iranul are foarte multe de oferit. Există încă unele probleme legate de cooperarea în domeniul bancar, care ar îngreuna cumva această activitate. Au existat sancţiuni asupra acestui sector. Iranul de-abia a fost reintrodus în sistemul internaţional Swift. Aşteptăm ca atât partea iraniană cât şi băncile din România să facă paşi către normalizarea acestui domeniu de cooperare.