Preşedintele american Donald Trump va prezida joi prima reuniune a Consiliului pentru Pace

Preşedintele american Donald Trump va prezida joi prima reuniune a Consiliului pentru Pace, având în vedere întrebările nerezolvate privind viitorul Fâşiei Gaza, eveniment la care se aşteaptă să participe reprezentanţi din peste 45 de naţiuni. Dezarmarea militanţilor Hamas, dimensiunea fondului de reconstrucţie şi fluxul de ajutor umanitar către populaţia din Fâşia Gaza, afectată de război se numără printre principalele chestiuni care ar putea testa eficacitatea consiliului în săptămânile şi lunile următoare.

Trump urmează să se adreseze grupului la Institutul SUA pentru Pace "Donald J. Trump" - o clădire din Washington pe care preşedintele a redenumit-o recent - şi să anunţe că naţiunile participante au strâns 5 miliarde de dolari pentru fondul de reconstrucţie. Se aşteaptă ca banii să fie un avans pentru un fond care probabil va necesita mult mai multe miliarde. În cele 5 miliarde de dolari se aşteaptă să fie incluse câte 1,2 miliarde de dolari de la doi dintre aliaţii arabi ai Washingtonului din Golf, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit, a declarat un oficial american.

Consiliul pentru Pace, iniţiativa lui Trump, este controversat. Iniţiativa include Israelul, dar nu şi reprezentanţi palestinieni, iar sugestia lui Trump că acest Consiliu ar putea aborda în cele din urmă provocările dincolo de Gaza a stârnit anxietate că ar putea submina rolul ONU ca principală platformă pentru diplomaţia globală şi rezolvarea conflictelor. Oficiali americani de rang înalt au declarat că Trump va anunţa, de asemenea, că mai multe naţiuni intenţionează să trimită mii de soldaţi pentru a participa la o Forţă Internaţională de Stabilizare care va ajuta la menţinerea păcii în Gaza.

Dezarmarea militanţilor Hamas pentru ca forţele de menţinere a păcii să îşi poată începe misiunea rămâne un punct de blocaj major, iar forţa nu se aşteaptă să se desfăşoare timp de săptămâni sau luni. Gruparea palestiniană Hamas, temându-se de represaliile israeliene, a fost reticentă în a preda armele, măsură ce face parte din planul în 20 de puncte al lui Trump privind Gaza, care a dus la convenirea unui armistiţiu fragil în octombrie anul trecut, în războiul de doi ani din Gaza. "Nu ne facem iluzii cu privire la provocările legate de demilitarizare, dar am fost încurajaţi de ceea ce au raportat mediatorii", a declarat un înalt oficial al administraţiei.

Delegaţii din 47 de ţări, plus Uniunea Europeană, sunt aşteptate să participe la eveniment, au declarat oficiali americani. Lista include Israelul şi o gamă largă de ţări, de la Albania la Vietnam. Cu toate acestea, din delegaţii nu fac parte membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, precum Franţa, Marea Britanie, Rusia şi China.

Printre vorbitorii de la eveniment se aşteaptă să se numere Trump, secretarul de stat Marco Rubio, emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, fostul prim-ministru britanic Tony Blair, care este aşteptat să aibă un rol important în Consiliu, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, şi Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nicolai Mladenov, printre alţi participanţi.

Un membru al Consiliului pentru Pace, care a refuzat să fie numit, a declarat că planul pentru Gaza se confruntă cu obstacole formidabile. Stabilirea securităţii în enclavă este o condiţie prealabilă pentru progresul în alte domenii, dar forţa de poliţie nu este nici pregătită, nici complet antrenată, a spus oficialul, adăugând că o întrebare cheie nerezolvată este cine va negocia cu Hamas. Reprezentanţii Consiliului pentru Pace ar putea face acest lucru cu ţările care au influenţă asupra Hamas - în special Qatar şi Turcia - dar Israelul este profund sceptic faţă de ambele ţări. O altă problemă majoră este fluxul de ajutoare, pe care oficialul l-a descris ca fiind "dezastruos" şi care are nevoie urgentă să fie mărit. Chiar dacă ajutoarele vor sosi într-un flux mare, rămâne neclar cine le va distribui, a spus oficialul, potrivit REUTERS preluată de RADOR RADIO ROMÂNIA.