Premierul israelian a convocat şedinţa Cabinetului Politic şi de Securitate

Pentru Israel, vizita premierului Benjamin Netanyahu în Statele Unite nu s-a bucurat de succesul scontat. Deşi se aştepta iniţial să obţină scutirea de noile tarife impuse asupra mărfurilor israeliene, Netanyahu s-a confruntat în schimb cu anunţul preşedintelui Donald Trump că Statele Unite au iniţiat discuţii directe cu Iranul, o evoluţie la care Israelul se opune de mai mult timp. În ceea ce priveşte războiul, preşedintele Trump este mai aliniat decât predecesorul său cu obiectivele premierului Netanyahu şi ale coaliţiei sale de dreapta.

Corespondenţă din Ierusalim, realizată de Ion Ştiubea:

Primul ministru Benjamin Netanyahu a convocat pentru această seară şedinţa Cabinetului Politic şi de Securitate, consacrată, în principiu, prezentării rezultatelor vizitelor oficiale efectuate recent la Budapesta şi Washington. Surpriza convocării acestei şedinţe constă în faptul că pentru prima dată în astfel de ocazii, la ea nu a fost invitat niciun reprezentant al sistemului de apărare, fie el şeful Marelui Stat Major al Armatei sau al Serviciului de Securitate Generală, fie şeful Mossadului. Şi cu toate că biroul primului ministru s-a grăbit să motiveze această împrejurare prin absenţa oricărui element de politică militară pe agenda şedinţei, toţi comentatorii israelieni au convenit că ea este urmare a nemulţumirii şefului guvernului faţă de decizia de ieri a Tribunalului Suprem al Israelului de a-l menţine în funcţia de şef al Serviciului de Securitate Generală pe Ronen Bar până la o nouă dezbatere a cazului său, în contextul în care guvernul ţării, la recomandarea expresă a primului ministru, a votat recent demiterea sa.

Şedinţa Cabinetului Politic şi de Securitate a început în jurul orei 19:00, pe parcursul ei, Benjamin Netanyahu încercând să scoată în evidenţă marea realizare de la Budapesta, unde omologul său, Viktor Orbán, a anunţat ieşirea Ungariei din cadrul Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, şi să diminueze insuccesul întâlnirii de la Washington cu preşedintele Donald Trump, care a răspuns negativ la trei din cele patru subiecte pe care Netanyahu le-ar fi dorit tranşate în favoarea sa şi a Israelului. Cel mai imediat şi mai dureros l-a reprezentat noua politică tarifară anunţată de şeful executivului american, care nu a făcut niciun rabat Israelului la pragul de 17% de impozare a mărfurilor exportate de Israel în Statele Unite, aşa cum se aştepta Netanyahu după chemarea sa urgentă la Washington. Preşedintele Trump i-a spus verde în faţă, în conferinţa comună de presă care a urmat întâlnirii de alaltăieri, că tarifele stabilite pentru Israel rămân deocamdată la acel nivel, fără a da prea multe indicaţii în direcţia unei schimbări ulterioare. Dar ceea ce l-a deranjat cel mai mult pe şeful guvernului israelian a fost declaraţia aceluiaşi Trump că va deschide chiar la sfârşitul acestei săptămâni tratative directe cu Teheranul pe marginea programului său nuclear. Premierul Netanyahu era convins că soluţia militară stătea mai mult în atenţia preşedintelui Trump, cu atât mai mult cu cât acesta decisese în ultimele zile anumite manevre militare navale în apropierea Iranului.

Nici cea de-a treia speranţă a şefului guvernului israelian, ameninţările tot mai necenzurate din partea Turciei la adresa Israelului, nu şi-a găsit împlinirea. Mai mult chiar, preşedintele Trump nu şi-a ascuns simpatia faţă de omologul său de la Ankara, Tayyip Erdogan şi i-a cerut premierului Netanyahu să dea dovadă de raţionalitate în privinţa Turciei. Singura chestiune la care preşedintele Trump s-a declarat de acord cu poziţia lui Netanyahu a fost cea a ostaticilor israelieni, a cărei soluţionare, văzută prin optica şefului guvernului israelian, partizan mai degrabă al forţei decât al tratativelor.