Politica de coeziune "a contribuit la depăşirea crizei în UE"

Bilanţul utilizării fondurilor structurale de către statele membre ale UE este încurajator, după cum a apreciat Comisia Europeană, şi arată că Shirin Wheeler, prin intermediul acestor fonduri, a contribuit la depăşirea crizei şi la stimularea creşterii economice.

Concluzia este cuprinsă în raportul strategic pe 2013, un document referitor la contribuţia politicii de coeziune la creşterea economică în Europa.

Documentul mai arată, între altele, că România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene dintre toate statele comunitare.

UE are la dispoziţie 347 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 pentru a investi în cele 27 de state membre, prin intermediul celor trei fonduri ale politicii de coeziune: fondul european de dezvoltare regională, fondul de coeziune şi fondul social european.

Constatarea făcută de Comisia Europeană în raportul de astăzi, bazat pe informaţiile primite de la statele membre până la sfârşitul anului 2011, este că investiţiile făcute în ţările membre prin intermediul celor trei fonduri au permis realizarea de progrese şi îmbunătăţirea situaţiei pentru multe persoane.

2,4 milioane de persoane şi-au găsit un nou loc de muncă

La nivelul întregii Uniuni, aceste investiţii înseamnă aproape două milioane de persoane care au acces la internetul în bandă largă, două milioane şi jumătate de persoane care beneficiază de servicii de alimentare cu apă; 5,7 milioane de persoane vizate de proiecte de tratare a apelor uzate; 460 de km de drumuri şi 334 de km de cale ferată.

Purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru politică regională, Shirin Wheeler, a apreciat că aceste progrese sunt încurajatoare şi a dat şi alte exemple.

"Ceea ce este, de asemenea, încurajator este o acclerarea foarte serioasă înspre 2012, care este punctul de vârf în această criză profundă în ce priveşte crearea de locuri de muncă şi sprijinirea şomerilor pentru a găsi un nou loc de muncă.

"Fondul Social European a ajutat 2,4 milioane de persoane să-şi găsească un nou loc de muncă, iar fondurile structurale, în general, au creat 400 de mii de noi locuri de muncă", a precizat Shirin Wheeler.

Comisarul Johannes Hahn a declarat într-un comunicat că raportul oferă imaginea unei politici de coeziune capabile de o mare flexibilitate, reacţionând la criză şi adaptându-se la nevoile persoanelor şi comunităţilor lor.

Comisarul Hahn a accentuat însă şi ideea lecţiilor pe care statele membre trebuie să le înveţe după experienţa acestor ani, el fiind de părere că rezultatele sunt uneori fragmentate, iar statele membre trebuie să-şi accelereze eforturile de utilizare a banilor de la UE.

Evoluţia plăţilor către statele membre, ca urmare a proiectelor propuse de acestea şi selecţionate, variază de la o ţară la alta, aşa cum arată raportul Comisiei.

România - cea mai mică rată de absorbţie

Cea mai mare rată de absorbţie a banilor europeni este înregistrată în Austria, Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Lituania, Portugalia şi Suedia; rate mai mici în absorbţia fondurilor europene sunt înregistrate în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Malta, Italia şi Slovacia, iar cea mai mică rată de absorbţie este înregistrată de România, care are puţin peste 10%, deşi rata de contractare a proiectelor se apropie de 70%.

Raportul apreciază că există un risc crescut pentru ţările cu o rată mică de absorbţie a fondurilor europene să piardă sume importante şi să nu-şi atingă obiectivele de dezvoltare stabilite.

Raportul mai spune că, dincolo de progresele realizate şi de flexibilitatea aratată de politica de coeziune pentru a răspunde crizei economice, statele membre mai au multe de făcut până la finalizarea programelor în 2105, astfel încât prin utilizarea fondurilor structurale să creeze locuri de muncă şi să ajungă la o creştere economică inteligentă şi durabilă.

Raportul recunoaşte că nu va fi o sarcină uşoară pentru statele membre şi anunţă intenţia Comisiei Europene de a studia posibilitatea reducerii contribuţiilor statelor membre la cofinanţarea proiectelor.