Planuri pentru dezvoltarea pescuitului în Marea Neagră

Parlamentul European votează un raport întocmit de eurodeputata Iliana Malinova Iotova, din Bulgaria, care propune crearea unui cadru pentru dezvoltarea, pe termen mediu şi lung, a pescuitului în regiunea Mării Negre, prin coordonare între toate statele riverane, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii Europene.

Documentul subliniază că ar trebui creată o organizaţie regională de gestionare a pescuitului după exemplul organismului existent în Marea Baltică.

Un control strict al activităţilor de pescuit, inclusiv cooperarea strânsă între cele şase ţări cu ieşire la Marea Neagră, în ce priveşte prevenirea, obstrucţionarea şi eliminarea pescuitului ilegal neînregistrat şi nedeclarat ar mai fi una din propunerile raportului.

Odată cu intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, Marea Neagră e devenit parte din apele Uniunii Europene.

Însă, spre deosebire de celelalte regiuni similare, Marea Neagră, un bazin închis ale cărui resurse sunt împărţite între şase state, dintre care doar două membre ale Uniunii Europene, nu beneficiază, încă, de planuri de gestionare a pescuitului, comune şi pe termen lung.

"Pentru prima dată, resursele Mării Negre vor fi incluse în reforma politicii de pescuit comune a Uniunii Europene", a precizat raportoarea Iliana Malinova Iotova, amintind că, în această perioadă, se determină care sunt nevoile bugetare ale regiunii Mării Negre ce vor trebui incluse în bugetul Uniunii Europene.

Însă, nu chestiunile bugetare interne sunt cele care ţin pe loc sau care fac dificilă dezvoltarea unei politici comune în regiunea Mării Negre.

"Turcia, Ucraina, Federaţia Rusă şi Georgia nu sunt membre ale Uniunii Europene şi, de aceea, cooperarea între aceste ţări şi România şi Bulgaria a fost întotdeauna foarte slabă", a explicat Iliana Malinova Iotova

Aşadar care ar fi soluţiile? În primul rând, măsurile sau strategiile Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră trebuie să fie gândite astfel încât să fie atractive şi pentru ţările terţe.

România şi Bulgaria deţin o cotă relativ mică din flota de pescuit şi capturile din Marea Neagră, în special în comparaţie cu Turcia şi Federaţia Rusă, sunt mici.

Sarcină delicată, aşadar, pentru Comisia Europeană, care are misiunea de a apropia Turcia, Georgia, Federaţia Rusă şi Ucraina cât mai mult posibil de principiile politicii comune în domeniul pescuitului.

Raportul recomandă crearea unui organism de gestionare a pescuitului în regiune

Raportoarea susţine că statele membre trebuie să găsească o abordare alternativă la principiul cotelor anuale, care le plasează într-o poziţie extrem de dezavantajată, comparatic cu vecinii lor cu ieşire la Marea Neagră.

Raportul propune, aşadar, ca acestea să fie înlocuite cu planuri de gestionare multinuală a stocurilor de peşti, de altfel, cel mai important element al raportului care ar schimba, treptat, în mod radical situaţia în avantajul României şi Bulgariei.

Pe de altă parte, va fi creat un organism regional de gestionare a pescuitului în Marea Neagră, însă nu oricum.

"Trebuie să instituim o pază de coastă coordonată şi eficientă la nivel european. Ar fi mult mai simplu şi mai transparent să existe o pază de coastă întărită în toate apele comune ale Uniunii Europene", a afirmat un europarlamentar italian, membru al Comisiei pentru pescuit din Parlamentul European.

Potrivit raportului, care va primi votul Parlamentului European marţi, ar trebui creată o organizaţie regională de gestionare a pescuitului pentru Marea Neagră după exemplul organismului care există în Marea Baltică: toate statele cu ieşire la Marea Neagră, prcum şi Uniunea Europeană, ar trebui să fie părţi contractante în această organizaţie.