Ne îndreptăm „spre o lume bipolară americano-chineză”

Cunoscutul politolog rus, Andrei Kortunov, directorul general al think-tankului Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale, a comentat pentru Radio România starea actuală și perspectivele relațiilor ruso-europene în lumea post-pandemie.

Aceste idei au fost exprimate inițial în recentul său articol intitulat "Echilibrul slăbiciunilor. Cum va schimba epidemia relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană", pregătit în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul Reprezentanței UE în Rusia și publicat în premieră pe site-ul Fundației Carnegie Moscova.

În opinia lui Andrei Kortunov, din momentul declanșării crizei ucrainene, în 2014, relațiile ruso-europene se află într-o permanentă stare de echilibru al slăbiciunilor, deși problemele sunt diferite. În Rusia este vorba, în primul rând, de probleme economice, ritmul foarte lent de creștere, absența reformelor structurale și, ca urmare, stagnarea nivelului de trai și erodarea bazei politice a actualei puteri. În UE - consideră expertul rus - problemele sunt preponderent de natură politică. El spune că în relațiile ruso-europene, niciuna dintre părți nu este gata să vină cu inițiative serioase pentru a determina schimbări în politica față de cealaltă parte.

Andrei Kortunov: Ceea ce se întâmplă acum, cred eu, agravează problemele din Rusia și din Europa. În cazul Rusiei este foarte important că epidemia de coronavirus a coincis cu prăbușirea prețurilor la petrol, ceea ce îi creează o serie întreagă de probleme și nu doar economice, ci și sociale. În ceea ce privește UE, în timpu lepidemiei s-au relevat slăbiciunile sale interne, care au existat şi inainte, dar acum au devenit și mai vizibile.

În opinia expertului Andrei Kortunov, criza generată de coronavirus ar trebui să contribuie la relansarea relațiilor ruso-europene, ceea ce însă nu se întâmplă. L-am întrebat pe Andrei Kortunov cum se va schimba lumea după pandemie și care va fi locul Uniunii Europene și Rusiei în această lume.

Andrei Kortunov: Cred că ne îndreptăm spre o lume bipolară americano-chineză. În același timp, raportul de forțe între China și Statele Unite se schimbă în favoarea Chinei, deoarece China, deocamdată, cel puţin, face față cu mai mult succes urmărilor pandemiei. Rămâne însă deschisă întrebarea cum va fi această bipolaritate, dacă va fi dură în stilul bipolarității războiului rece de la mijlocul secolului trecut sau va fi una mai moderată. Atât Rusia, cât şi UE au interesaul ca bipolaritatea să fie moderată, pentru a nu trebui să facă o alegere dură între Statele Unite și China ca parteneri strategici. Pentru aceasta este important să își dezvolte relațiile între ele, pentru că toate liniile serioase ale cooperării ruso-europene vor lucra la atenuarea acestei bipolarități.

Ceea ce, de asemenea, va tempera bipolaritatea este că principalele granițe între diferite grupări politice sau viziuni asupra lumii nu vor mai fi doar granițele dintre țări, ci în egală sau chiar mai mare măsură cele din interiorul statelor, adică vom asista la polarizarea forțelor politice în interiorul statelor și la tentative de a forma coaliții transnaționale. Așa cum am spus, Rusia nu va fi un jucător unitară. Dacă ne referim la putere, la stat, statul dacă este vorba de opoziția chino-americană va fi în primul rând de partea Chinei. Societatea rusă este însă neomogenă. O parte din ea îşi va păstra sentimentale pro occidentale şi se vaorienta spre Europa, în primul rând, și valorile liberale. O altă parte a societății va manifesta însă tendințe mai autoritare și se va orienta spre China și alte regimuri autoritare.