Manevre militare ruso-chineze în Marea Baltică

Manevrele navale ruso-chineze prevăd exerciţii de apărare antiaeriană şi antisubmarin şi sunt atent supravegheate de NATO prin intermediul Ministerului Apărării din Lituania. Este o premieră prin care Moscova vrea să arate că se bucură de sprijinul politic al Beijingului, care ar marca astfel transformarea sa într-o putere navală.

În Marea Baltică, în largul enclavei ruse Kaliningrad, situată între două state NATO, Polonia şi Lituania, au început ieri, aceste manevre ruso-chineze navale - de fapt, faza lor activă - şi este prima prezenţă a navelor chineze în această regiune a globului.

Exerciţiile se înscriu într-o serie întreagă de manevre bilaterale, denumite "Interacţiunea maritimă", desfăşurate din 2012 mai ales în Pacificul de vest, în mările la care au ieşire cele două ţări, însă în 2015 manevrele au avut loc şi în Marea Mediterană de est, nu departe de Siria. Cele de acum sunt de anvergură relativ modestă, Rusia participând cu două corvete şi o navă auxiliară, China cu un distrugător, o fregată şi o navă auxiliară, la care se adaugă o serie de avioane şi elicoptere.

Ieri, au avut loc primele exerciţii, a fost vorba de trageri de artilerie asupra unor ţinte de suprafaţă şi aeriene, însă ceea ce este mai important în aceste manevre este semnificaţia lor militară şi politică, aceasta putând fi oarecum diferită pentru Rusia şi pentru China. Cel mai important este semnalul pe care ele îl lansează Statelor Unite şi NATO din punctul de vedere al cooperării militare între Moscova şi Beijing.

La Moscova, unii analişti militari văd în ele un răspuns geopolitic chiar la creşterea prezenţei militare a Alianţei Nord-Atlantice în Polonia şi în ţările baltice. De asemenea, Marea Baltică în sine a devenit în ultimii doi ani mai ales un spaţiu de confruntare - rece, deocamdată cel puţin - aeronavală între Rusia şi NATO, mai ales Statele Unite.

Numărul aşa-numitelor interacţiuni, adică de apropiere între avioanele şi navele celor două părţi a crescut foarte mult în ultima perioadă şi a fost chiar subiectul unei discuţii separate în cadrul recentului Consiliu NATO-Rusia.

Pe de altă parte, consultările cu participarea Rusiei, NATO, Suediei, Finlandei privind măsurile de securitate a zborurilor în zonă care au început acum câteva luni nu au dat deocamadată niciun rezultat.

Polonia şi Lituania au criticat manevrele ca pe o alianţă strategică a Moscovei şi Beijingului care proiectează un pericol asupra stabilităţii regionale. Pe de de altă parte, dacă ne referim la prezenţa navelor chineze în Marea Baltică ca gest de sprijin pentru Rusia în confruntarea acesteia cu NATO, ea reprezintă şi un răspuns la participarea Rusiei la exerciţiile navale organizate de China anul trecut în Marea Chinei de Sud, unde, după cum se ştie, Beijingul are dispute teritoriale cu ţările vecine, care ţări sunt susţinute de Statele Unite. Prezenţa navelor ruseşti acolo a venit să confirme sprijinul politic pe care Moscova îl acordă Beijingului în aceste dispute. Pentru China, însă, acest exerciţiu este foarte important din perspectiva devenirii pe care şi-o propune ca mare putere maritimă, ca putere oceanică în primul rând, şi aici se înscrie inclusiv recenta decizie de a construi în Djibouti o bază navală. Este prima bază navală a Chinei în afara teritoriului său.

Un comentariu al BBC semnalează că manevrele au declanşat multă nervozitate în ţările baltice. Financial Times scrie la rândul său că, deşi mai limitate decât în trecut, manevrele de acum sunt urmărite îndeaproape. Ţările baltice s-au plâns în repetate rânduri că avioane şi nave maritime ruseşti au pătruns pe teritoriul lor fără să notifice acest lucru. Săptămâna trecută, preşedinta Lituaniei a cerut NATO să desfăşoare de o manieră permanentă sisteme antiaeriene Patriot, pentru a proteja statele baltice de incursiunile ruseşti.