Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru o şedinţă informală

Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru o şedinţă informală, urmată de un dineu de lucru în care să fie discutate opţiunile pentru viitorii ocupanţi ai principalelor funcţii de conducere ale instituţiilor europene. E vorba de preşedintele Consiliului Uniunii, însărcinat cu organizarea şi conducerea summiturilor europene, preşedintele Comisiei Europene şi şeful politicii externe a blocului comunitar.

Desemnarea oficială ar urma să aibă loc la summitul de la sfârşitul acestei luni. România este reprezentat de această seară de preşedintele Klaus Iohannis. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat înaintea reuniunii de astăzi, la fel ca şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, că se aşteaptă la un consens rapid, mai ales în privinţa unui nou mandat pentru şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

După cum explică de la Bruxelles corespondentul RRA Bogdan Isopescu, pe lângă susţinerea politică, în joc sunt şi considerente care ţin de echilibrul între membrii mai vechi ai Uniunii şi noile state intrate, dar şi între estul şi vestul european: Cele mai multe şanse pentru preşedinţia Comisiei le are actualul şef al executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea este susţinută nu doar de câştigătorul alegerilor europarlamentare, în speţă Partidul Popularilor Europeni, dar are şi cel bun suport printre şefii de stat sau de guvern din Europa.

La pachet cu şefia Comisiei, statele membre trebuie să decidă cine va fi viitorul preşedinte al Consiliului European, precum şi şeful diplomaţiei europene. Aici însă lucrurile nu sunt foarte clare şi sunt vehiculate mai multe posibilităţi. Pentru preşedintele Consiliului European figurează, spre exemplu, fostul premier portughez António Costa, premierul spaniol Pedro Sánchez sau fostul premier italian Enrico Letta. Pentru şefia diplomaţiei europene sunt vehiculate nume precum premierul Estoniei, Kaja Kallas, sau premierul belgian Alexander De Croo. Premierul olandez Mark Rutte spune că se configurează un consens pentru acest pachet: "cred că Ursula von der Leyen este un candidat excelent pentru şefia comisiei, dar în discuţie avem propunerile pentru întregul pachet de funcţii. Însă când mă uit la numele propuse şi la opiniile expuse, sunt optimist în privinţa unui eventual consens".

În toate aceste negocieri între statele membre din Consiliu se suprapun şi interesele culorilor politice care formează majoritatea din Parlamentul European, cea care va da votul pentru comisie. Partidul Popular European o susţine pe Ursula von der Leyen pentru Comisie, pe Roberta Metsola pentru Parlament şi are şanse să obţină aceste două funcţii. În acelaşi timp însă, majoritatea din Parlamentul European este dată cu ajutorul social-democraţilor, al doilea partid european ca mărime. Acesta este îndreptăţit să ceară, spre exemplu, cea de-a treia funcţie importantă în Uniune, cea de preşedinte al Consiliului European, de unde şi nominalizările de orientare de centru-stânga din Spania, Portugalia sau Italia.

Să nu uităm însă că la majoritatea din Parlamentul European participă şi un al treilea grup - Renew - care probabil se simte îndreptăţit să preia şefia diplomaţiei europene, de unde şi vehicularea numelui premierului eston Kaja Kallas sau al premierului belgian Alexander De Croo, ambii parte din grupul Renew. Dar un alt element ce complică negocierile este şi geografia Uniunii Europene, împărţirea funcţiilor între vestul şi estul Europei.

Vestul pare a avea nominalizări pe toate fronturile, în timp ce estul o are doar pe Kaja Kallas, premierul eston, de unde şi probabilitatea ca aceasta să obţină funcţia de şef al diplomaţiei europene, aceasta în ciuda unor state precum Slovacia, care spun că ea ar putea tensiona şi mai mult contextul politic afectat deja de războiul din Ucraina şi de cel din Orientul Mijlociu.