Irlanda "acordă un vot de încredere Europei"

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, au salutat vineri aprobarea prin referendum de către irlandezi a pactului fiscal semnat de 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

"Salut rezultatul pozitiv al referendumului din Irlanda privind pactul bugetar.

"Prin acest vot, poporul irlandez s-a angajat în favoarea integrării europene", a semnalat Herman Van Rompuy într-un scurt comunicat, citat de AFP.

Potrivit oficialului european, acest rezultat este "un pas important" spre refacerea economică şi stabilitate.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a estimat că acest vot reprezintă "un pas important" pentru refacerea economică a Irlandei şi pentru locul său în centrul Uniunii Europene.

"Acest tratat este un element-cheie al răspunsului european la criza economică actuală", a subliniat şeful executivului comunitar.

José Manuel Durao Barroso a amintit că stabilitatea şi creşterea merg mână în mână, în timp ce dezbaterea privind mijloacele de relansare a creşterii se intensifică în Europa.

Rezultatul votului din Irlanda a fost remarcat şi de către oficiali ai Germaniei şi Franţei.

Guvernul german şi-a exprimat vineri satisfacţia faţă de "convingătorul "da" spus în cadrul referendumului din Irlanda şi a apreciat că rezultatul acestei consultări populare este bun atât pentru această ţară, cât şi pentru Europa.

"Poporul irlandez s-a pronunţat în favoarea stabilităţii, creşterii şi solidarităţii în Europa", a afirmat ministrul afacerilor externe, Guido Westerwelle, într-un comunicat, citat de EFE.

Guido Westerwelle susţine că rezultatul reprezintă un "semnal pozitiv" pentru toţi acei membri ai Uniunii Europene care nu au ratificat încă pactul, între care şi Germania.

Preşedintele francez, Francois Hollande, "a luat act de opţiunea suverană" a irlandezilor, se arată într-un comunicat al preşedinţiei citat de AFP.

François Hollande, care nu vrea să ratifice pactul bugetar în Franţa dacă nu este completat cu măsuri cu privire la creşterea economică, a discutat la telefon în cursul după-amiezii cu premierul irlandez, Enda Kenny.

Cei doi lideri politici au "subliniat existenţa unui larg consens în Europa cu privire la necesitatea de a îmbina responsabilitatea bugetară cu creşterea economică", se mai afirmă în documentul preşedinţiei Franţei.

Irlandezii au aprobat cu 60,3% din sufragii pactul bugetar supus joi referendumului, dar numai un irlandez din doi s-a prezentat la urne.

Irlanda, singura ţară care a supus pactul fiscal unui referendum

Irlanda este singura ţară care a supus tratatu fiscal unui referendum, notează Reuters.

Pentru a fi aprobat tratatul trebuie să fie ratificat de către 12 din cele 17 ţări membre ale zonei euro, însă un răspuns negativ din partea Irlandei ar fi reprezentat încă o problemă majoră pentru Europa care deja are dificultăţi serioase în privinţa Greciei şi a Spaniei.

Analiştii susţin că răspunsul afirmativ la referendum îi oferă Irlandei şansa de a beneficia de încrederea pieţelor financiare şi de a punea vinde obligaţiuni anul viitor.

"Este un mesaj de suport din partea Irlandei către Europa. Factorii de decizie nu au mult timp să savureze această victorie deoarece există probleme serioase în zona euro asupra cărora ar trebui să se concentreze", susţine economistul-şef de la Stockbrokers Goodbody, Dermot O'Leary.

Depozitele în băncile din Irlanda au crescut în luna aprilie pentru a 14-a lună consecutivă.

Acest lucru este în contrast cu ceea ce se întâmplă în Spania, acolo unde banii zboară din banci cu o rată record, amintind de ceea ce s-a întâmplat la irlandezi înainte de a fi salvaţi, mai precizează Reuters.

În mod paradoxal, unul dintre cei mai vehemenţi partizani ai NU-ului, omul de afaceri şi militantul eurosceptic Declan Ganley este cel care a folosit probabil cuvintele cele mai portivite în privinţa semnificaţiei votului pentru irlandezii.

“Ceea ce au vrut să spună alegătorii irlandezi prin acest "da" este că au încă încredere în conducătorii europeni pentru a gestiona aceste probleme", a declarat Declan Ganley.

Irlandezii sunt cetăţenii europeni care trebuie să suporte datoria privată cea mai ridicată din lume (mai bine de 41 000 de euro pe cap de locuitor).

Irlanda are totuşi nevoie disperată de ajutorul Europei pentru a-şi putea majora exporturile şi pentru a-şi plăti datoriile care anul viitor se află la 120 la sută din PIB.

După naţionalizarea băncilor cu pierderi foarte mari, Irlanda a ajuns să fie supraîndatorată şi a fost obligată să solicite ajutor financiar.

FMI şi Uniunea Europeană au acordat anul trecut Irlandei un împrumut de aproape 60 de miliarde de euro.

Raportat la populaţie, Irlanda având doar 4,5 milioane de persoane, echivalentul pentru România ar fi un împrumut de peste 250 de miliarde de euro.