Investigaţiile privind închisori secrete CIA "trebuie reluate"

Parlamentul European cere României să reia investigaţiile privind existenţa pe teritoriul românesc a unor închisori secrete ale CIA, la începutul anilor 2000.

Solicitarea se adresează şi altor ţări membre ale Uniunii Europene dar, pe baza unor noi dovezi prezentate parlamentarilor, sunt vizate în special Lituania, Polonia şi România.

Rezoluţia adoptată marţi nu este obligatorie, dar atenţionează ţările respective că au motive limitate pentru a explica o eventuală lipsa de transparenţă.

România ar fi pus la dispoziţia autorităţilor americane închisori, în care ar fi fost anchetate persoane suspectate de acţiuni teroriste şi ar fi permis utilizarea spaţiului său aerian pentru transferul acestor deţinuţi în alte locaţii similare din Europa.

"Raportul adoptă o serie de recomandări pertinente, în particular, la adresa Lituaniei, Poloniei şi României. Cele trei ţări ar trebui să răspundă în faţa CEDO pentru acuzaţii de tortură, închisori secrete şi absenţa unor anchete efective", a declarat Helene Flautre, raportorul Parlamentului European în acest dosar.

Aceasta a cerut statelor membre întreruperea "legii tăcerii" iar Consiliului European să îşi asume responsabilitatea şi să prezinte scuze celor care au suferit de pe urma acestor acţiuni.

"Nu pot să nu remarc că din acest document se poate deduce că Parlamentul European ştie deja ce s-a întâmplat cu aceste presupuse acţiuni secrete ale CIA şi deţine deja verdictul, substituindu-se astfel autorităţilor judiciare", a declarat deputatul PSD Ioan Enciu.

Acesta, alăturându-se altor colegi a considerat raportul părtinitor.

Obstacole în anchete deja deschise

Aşadar, dosarul închisorilor secrete ale CIA deschis în anul 2005, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de celebrul deputat elveţian Dick Marty, este redeschis şi adus la nivel european.

Atenţia se îndreaptă în special către trei state: Lituania, Polonia şi România. "Aici", spune raportul, "investigaţiile naţionale deja derulate au întâmpinat obstacole".

Viviane Reding, comisarul pentru justiţie şi drepturi fundamentale spune că este obligaţia statelor membre să continue investigaţiile profunde şi imparţiale, pentru a stabili adevărul, pentru stabilirea responsabilităţilor şi compensarea victimelor.

"Cooperarea dintre serviciile secrete europene nu poate submina respectarea drepturilor fundamentale şi statul de drept", a mai spus Vivianne Reding.

Parlamentul reaminteşte că doar chestiuni ce ţin de securitatea internă pot justifica secretizarea unor astfel de acţiuni şi că sub nici o circumstanţă secretul de stat nu poate fi folosit pentru acoperirea unor posibile acţiuni de încălcare a drepturilor omului.