Interviu cu Mario Nava, directorul general al DG Reform

AUDIO:

Administrația publică din România are la dispoziție un instrument european relativ nou pentru a-și asigura succesul reformelor pe care vrea să le aplice și pentru a profita cât mai mult de PNRR.

Este vorba de Instrumentul de sprijin tehnic din cadrul DG Reform (Comisia Europeană, Bruxelles), prin intermediul căruia Uniunea Europeană pune specialiști la dispoziția unui stat membru pentru a implementa astfel de proiecte.

Șansele de a obține consultanță specializată cresc dacă proiectul vizează domenii incluse în Mecanismul de Redresare și Reziliență sau se înscriu în recomandările de țară făcute de Comisia Europeană.

Directorul general DG Reform, Mario Nava, va fi în România luna viitoare pentru a explica aceste oportunități. Sfatul său pentru autoritățile din România este să comunice ideile pe care le au pentru ca acestea să aibă șanse mai mari de a se transforma în proiecte. Un interviu de Bogdan Isopescu:

-Care ar fi principala caracteristică sau beneficiu pe care îl aduce DR Reform prin intermediul instrumentelor sale pentru statele membre?

-Instrumentul Tehnic de Sprijin nu aduce bani statelor membre ci cunoștiințele specialiștilor noștri ca sprijin pentru a implementa proiecte care pot ajuta in implementarea reformelor naționale. Scopul este ca beneficiarii să aibă toata expertiza necesara astfel încât să poată derula proiecte de reformă specifice în acele state.

-Cum beneficiază sau utilizează România acest instrument?

-România poate solicita anual proiecte, ca si celelalte State Membre. De-a lungul timpului România a profitat foarte bine pe diverse domenii. Am avut multe proiecte, de la cele privind finanțarea publică, digitalizare, sustenabilitate dar și proiecte care au implicat mai multe țări alături de România. Avem si un reprezentant permanent la București ca sa ofere sprijin autorităților din Romania.

-Dacă am face o comparație cu alte state, cât de bine utilizează România această oportunitate? Accesează multe proiecte?

- România este printre țările care solicită multe proiecte dar asta nu înseamnă că i se aprobă la fel de multe. Ce face ca un proiect să fie acceptat este calitatea acelui proiect și capacitatea beneficiarului de a-l implementa, de-a face acea reformă. Însă în ansamblu suntem satisfăcuți de colaborarea cu autoritățile din România.

-Care sunt condițiile pentru ca o autoritate publică să poată depune un proiect?

-Condițiile sunt la fel pentru toate Statele Membre. Acestea țin, printre altele, de urgența acțiunilor propuse de proiect, impactul lor și importanța domeniului. Apoi ține de abilitatea de a transforma proiectul într-o reformă. Aici vedem capacitatea administrației Statelor Membre de a face reformă adevărată. E important, de asemenea, să vedem că aceeași administrație are ulterior capacitatea de-a transmite mai departe cunoștințele dobândite, că aceeași administrație poate merge mai departe de una singură, fără ajutor suplimentar. Noi o numim capacitate de construcție.

-Puteți să îmi dați câteva exemple de astfel de proiecte derulate de România?

-Am mai multe. Spre exemplu acel proiect în care România a participat alături de mai multe țări, Academia Europeană în domeniul Finanțelor Digitale, unde scopul a fost ca să creștem nivelul de expertiza al autorităților de supraveghere financiara al tarilor participante in domeniul finantelor digitale. Este un sector care capata o importanta din ce in ce mai mare, in care multi clienți, de exemplu, își gestionează finanțele prin telefon, fără a te deplasa la o bancă

Alte proiecte sunt specifice României, cum ar fi proiecte în domeniul dezvoltării sustenabile sau în managementul finantelor publice. Un proiect interesant îl derulăm în 2023 pentru introducerea cărții de identitate electronice în România.

-Cum evaluează DG Reform succesul implementării unui proiect?

-Sunt două căi de evaluare. Prima este tripartită: beneficiarii fac ei înșiși o evaluare, apoi personalul nostru și în cele din urmă partenerul de implementare implicat în proiect. A doua cale de evaluare intervine ceva mai târziu, peste un an sau doi, atunci când vedem foarte clar efectele practice ale proiectului respectiv. Spre exemplu, în cazul introducerii cărții de identitate electronice vom vedea foarte clar dacă aceasta a fost introdusă sau nu de România într-un an sau doi.

-Care sunt țintele noului program DG Reform pentru 2024? A fost lansat curând. Există diferențe față de cel pentru 2023?

-Este o evoluție, nu neapărat o diferență. În 2024 punem accent foarte mult pe administrația publică și asta pentru că Mecanismul de Redresare și Reziliență are nevoie de o administrație publică europeană eficientă. Avem un program-cheie despre viitorul administrației publice. Un alt program înlesnește schimbul de experiență între administrațiile țărilor europene pentru a beneficia de cele mai bune practici la nivel comunitar. Persoane din România se duc în Franța, spre exemplu, francezii din administrație se duc în Germania iar germanii în România și tot așa. Altă arie este ce a a competențelor și a învățării continue, dincolo de pregătirea din tinerețe.

-Există un număr limitat de proiecte pe care o țară le poate accesa într-un an?

-Comisia are un buget și un număr limitat de proiecte pe care le poate derula cu toate statele membre. Însă nu există un buget pre-alocat pentru o țară anume sau un număr de proiecte. Dar sunt extrem de mulțumit să văd că de-a lungul anilor toate țările au câștigat proiecte și aceste proiecte au fost în toate domeniile. Și spun că sunt mulțumit pentru că e important să existe un echilibru între țări și domenii.

- Ce sfaturi dați celor care vor să câștige un proiect?

- Guvernul unei țări ar trebui să aibă proiecte în sfera actuală, cum ar fi spre exemplu în domeniul Mecanismului de Redresare și Reziliență sau în concordanta cu recomandările de tara făcute de Comisia Europeană. Aceste sfaturi le voi da și României pentru că voi fi acolo în iIulie. Odată ce o autoritate publică are o idee de proiect ar trebui să ia legătura cu noi și să vedem împreună cum o putem ajuta sa se maturizeze. Deci sfatul meu ar fi ca un potențial beneficiar să nu stea izolat gândind un proiect ci să discute cu noi sau cu altă țară, să comunice pentru ca ideea să devină din ce în ce mai conturată și să aibă șansa să se transforme într-un proiect bun.

-Ați spus că veți merge în România în Iulie. Mergeți pentru ceva specific in România?

-Anual mergem în fiecare țară să prezentăm oportunitățile anului următor și încercăm să găsim cele mai bune soluții sau să dăm cele mai bune sfaturi pentru problemele specifice fiecare țări, pentru proiecte specifice cu șanse de succes. În ultimele săptămâni am fost în Portugalia, Letonia, Suedia iar la mijlocul lui Iulie voi fi în România

-Există posibilitatea ca mai multe țări să participe într-un proiect?

-Desigur! Acestea par a fi unele dintre cele mai bune proiecte, cu șanse mari de reușită. Proiectul pe care l-am menționat, în care este implicată și România, cel cu digitalizarea financiară, a început cu 18 țări și acum sunt implicate 25. Însă în același proiect fiecare țară beneficiază de soluții croite pe nevoile specifice ei.