În Spania, îmbătrânirea populaţiei şi numărul scăzut de tineri pe piaţa muncii provoacă îngrijorare
În plus, Spania are cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, o medie de 84 de ani, şi are aproape cea mai mică rată a natalităţii.

Articol de Radio România Actualităţi, 29 August 2025, 18:35
În Spania, îmbătrânirea constantă a populaţiei şi numărul scăzut de tineri pe piaţa muncii provoacă îngrijorarea autorităţilor. O analiză realizată de o organizaţie dedicată managementului resurselor umane şi dată vineri publicităţii arată că pentru fiecare trei persoane care se pensionează doar una se angajează, fapt care se traduce printr-un dezechilibru profund în reînnoirea generaţiilor. În plus, Spania are cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, o medie de 84 de ani, şi are aproape cea mai mică rată a natalităţii.
Reporter: Arina Petrovici-Matei - ”Spania se confruntă cu o provocare socială şi a forţei de muncă majoră în următorii zece ani: o creştere considerabilă a numărului de pensionari şi un număr evident insuficient de tineri pentru a-i înlocui. Astfel, va creşte nevoia de lucrători imigranţi pentru a evita impactul asupra creşterii economice şi a conturilor asigurărilor sociale.
Într-un context de îmbătrânire constantă a populaţiei, o analiză elaborată de Fundaţia Adecco estimează că peste cinci milioane de oameni se vor pensiona în această perioadă, cei născuţi în principal în timpul boomului demografic din anii 1960, însă doar două milioane de tineri se vor angaja. Raportul Fundaţiei Adecco notează că fenomenul migraţiei devine "indispensabil pentru piaţa muncii spaniolă".
Ţara a cunoscut fluxuri migratorii intense timp de ani de zile, care au crescut populaţia activă şi au împiedicat un declin demografic mai mare, chiar dacă o mare parte dintre ei ajung ilegal. În anii următori, când sute de mii de angajaţi vor ieşi la pensie, dependenţa de imigraţie va creşte. Şi va fi "cheia pentru atenuarea lipsei de reînnoire generaţională", în special în sectoarele cu deficit mare de personal, cum ar fi serviciile la domiciliu, activităţile independente şi agricultura, mai arată raportul./editor Florin Lepadatu/