Parlamentul European cere adoptarea de sancțiuni împotriva regimului Putin și a oligarhilor care îl susțin, dar și condiționarea relației Uniunii cu Rusia de o schimbare de politică la Moscova în ce privește respectarea drepturilor omului și a angajamentelor internaționale asumate de Kremlin.

Cei mai mulți europarlamentari au catalogat, astăzi, în plenul legislativului, drept un eșec, o umilință și o rușine pentru Europa vizita de săptămâna trecută la Moscova a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politică externă, Josep Borrell; ba chiar unii eurodeputați i-au cerut demisia.

Borrell și-a apărat acțiunile spunând că în prezența în Rusia a putut transmite mai bine cererea Uniunii de eliberare a opozantului rus Aleksei Navalnîi și a protestatarilor pașnici arestați în ultima perioadă.

Josep Borrell a fost criticat de eurodeputati din toate grupurile europarlamentare, inclusiv de socialisti din propria familie politica.

Unii au spus ca vizita la Moscova nu trebuia sa aiba loc, altii ca inaltul reprezentant pentru politica externa s-a dus nepregatit, altii ca mesajul de sustinere a drepturilor omului in Rusia nu a fost ferm.

Cei mai multi eurodeputati au arătat că vizita a fost nu doar inutila, pentru ca nu s-a obtinut eliberarea miilor de rusi arestati recent si nici a lui Alexei Navalnii, ci chiar a fost o capcana conceputa de Putin pentru umilirea Uniunii.

In timpul dezbaterii, de critici nu au scapat nici unele state membre acuzate de ipocrizie pentru ca mentin relatii economcie cu un regim dictatorial si ostil propriilor cetateni in timp ce sustin declarativ respectarea drepturilor omului.

A fost mentionat si faptul ca Ungaria a blocat adoptarea unei declaratii comune a Uniunii de condamnare a comportamentului puterii ruse fata de Navalnii, care a supravietuit unei incercari de otravire anul trecut.

De altfel, numerosi europaralmentari din mai multe grupuri politice, au cerut oprirea constructiei gazoductului NordStream2, sustinut de exemplu de Germania si Austria. Ei au argumentat ca proiectul afecteaza tranzitia spre energia verde si da regimului Putin posibilitatea de a santaja Europa.

Eurodeputatii au insistat ca Uniunea si unele state membre au gresit ca au continuat dialogul cu Kremlinul desi in ultimii ani acesta e tot mai agresiv si neprietenos cu Uniunea. In plenul legislativului european s-a alcatuit o lista lunga de dovezi ca Moscova nu vrea de fapt dialog cu Europa, de la cele doua razboaie pornite de regimul Putin in ultimii ani, la uciderea sau arestarea opozantilor politici si a jurnalistilor independenti, la conflictele inghetate controlate de Moscova, la destabilizarea vecinatatii estice si sudice a Europei, interferente in politica interna a statelor europene si finantarea de miscari extremiste si pana la campaniile de dezinformare.

Europaralmentarii au avertizat ca la acesta lunga lista s-a adaugat comportamentul dispretuitor si neprietenos al puterii ruse fata de reprezentantul european saptamana trecuta, ceea ce arata clar, ca Moscova nu crede de fapt in dialog.

Asa ca aproape toti eurodeputatii care au luat cuvantul au cerut ca statele membre sa adopte cat mai curand sanctiuni personalizate impotriva regimului Putin dar si impotriva oligarhilor si companiilor care sustin financiar puterea opresiva de la Moscova, asta inclusiv in baza legislatiei europene care prevede posibilitatea de sanctionare pentru incalcarea drepturilor omului.

Multi europarlamentari au atras atentia ca Uniunea a tot raspuns la agresiunile Rusiei cu apeluri la dialog si ca e nevoie de o noua strategie pe temren mediu si lung in relatie cu Rusia, si mai ales e nevoie mai intai de dovezi ca Moscova vrea sa coopereze.

In schimb, au spus eurodeputatii, Uniunea trebuie in colaborare cu Statele Unite, sa sustina aspiratiile democratice ale rusilor in conditiile in care, dupa cum s-a exprimat o eurodeputata, Putin e cel mai mare rusofob.

Chestiunea sanctiunilor insa nu este simplu de obtinut mai ales ca unele capitale, ca Budapesta, prin formula iliberala sunt natural apropiate de regimul autoritar de la Kremlin iar altele au mize economice importante in relatie cu Rusia lui Putin.

Alt aspect reiesit din dezbaterea europarlamentarilor a fost ca e nevoie de reformarea Serviciului de European de Actiune Externa, atat ca nu la fel de clar este cum ar putea fi mai eficienta reprezentarea Uniunii ca intreg de vreme ce statele membre continua sa aiba propriile interese, strategii si actiuni de politica externa.

De altfel, la finalul dezbaterii, seful diplomatiei europene, Josep Borrell chiar a atras atentia ca pana la vizita sa la Moscova, au existat 19 vizite inclusiv la nivel inalt in Rusia, in ultimii ani, ale reprezentantilor unor state membre.

(PH)