Franţa:Negocieri şi compromisuri după al doilea tur al alegerilor legislative anticipate

În Franţa a sosit momentul negocierilor şi al compromisurilor, după rezultatele incerte ale celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate. Conform constituţiei, preşedintele republicii este cel care desemnează prim-ministrul şi îl însărcinează cu formarea guvernului, nefiind prevăzut un termen limită pentru acest lucru şi nici obligaţia de a consulta în prealabil partidele politice. Preşedintele Emmanuel Macron nu s-a exprimat încă. Singura sa decizie a fost să-i ceară guvernului în funcţie să continue să gestioneze afacerile curente ale ţării.

Daniela Coman transmite de la Paris: După surpriza generală de ieri, când au fost întoarse la 180° atât clasamentul primului tur, cât şi sondajele de opinie, electoratul plasând în frunte alianţa partidelor de stânga Noul Frot Popular şi împingând extrema-dreaptă pe locul trei. Este nevoie acum de o majoritate parlamentară solidă, capabilă să susţină un guvern stabil, numai că niciunul dintre cele trei blocuri politice principale nu poate atinge singur acest obiectiv. Potrivit rezultatelor oficiale definitive publicate astăzi de Ministerul de Interne, Alianţa Stângii a câştigat 180 de fotolii de deputaţii în Noua Adunare Naţională, Alianţa de centru-Macronistă 163, extrema dreaptă 143, Republicanii - dreapta tradiţională 66, iar alte formaţiuni mai mici şi independenţii restul de 25 de locuri. În cursul dimineţii, mai mulţi lideri socialişti şi ecologişti au reafirmat că sunt gata să guverneze, fără să precizeze cu cine s-ar putea alia pentru a crea majoritatea absolută în cameră.

În plus, ei au dereglat neînţelegerile din propria alianţă, unde se confruntă puncte de vedere diferite în numeroase domenii. Între timp, afacerile curente ale ţării sunt asigurate de guvernul în funcţie, după ce preşedintele Emmanuel Macron a refuzat să accepte demisia depusă după-amiază de premierul Gabriela Attal. Partidul prezidenţial "Renaissance" / "Renaşterea", şi aliaţii săi de centru, deveniţi a doua forţă politică naţională, se consultă şi ei pentru a defini cea mai favorabilă poziţie prin care ar putea participa la guvernare. Palatul Élysée preferă calea temporizării. Preşedintele îşi va acorda mai mult timp pentru a reflecta şi a vedea lucrurile cât mai clar, mai ales că nimeni nu se aştepta la rezultatul turului doi, nici măcar stânga, ajunsă pe primul loc, au lăsat să ajungă la presă consilierii preşedintelui Macron. Şeful statului, care nu s-a exprimat aseară şi nici nu se ştie când va vorbi, aşteaptă structurarea noii Adunări Naţionale pentru a lua deciziile care se impun, potrivit colaboratorilor săi.

La nivel internaţional, toţi liderii ţărilor democratice au salutat imediat rezultatele alegerilor anticipate de ieri şi faptul că Franţa nu a încăput pe mâinile extremei drepte. Cele mai încurajatoare mesaje au venit de la vecini. Premierul socialist spaniol, Pedro Sánchez, şi-a exprimat bucuria că atât Franţa, cât şi Marea Britanie au respins extrema dreaptă şi au ales guvernări ale stângii sociale. Răul cel mai mare a fost evitat. Au răsuflat uşuraţi şi social-democraţii cancelarul german Olaf Scholz. Pentru premierul polonez proeuropean Donald Tusk, Varşovia este fericită, la Paris este entuziasm, la Moscova dezamăgire, iar la Kiev o mare uşurare, a transmis el. Kremlinul, în schimb, nu resimte nici speranţă şi nici vreo iluzie specială după alegerile legislative din Franţa, potrivit unei reacţii a regimului rus. Din contră, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a felicitat Franţa pentru că a respins extremismul şi a spus că democraţii americani vor face acelaşi lucru în noiembrie. Îndepărtarea extremei drepte de putere în Franţa a produs satisfacţie şi la nivelul instituţiilor europene de la Bruxelles, care speră ca diferitele curente politice democratice să găsească forţa de a forma o coaliţie largă pentru a asigura un guvern puternic şi stabil la Paris în următorii ani.