Eminescu văzut de la Roma

Timp de o săptămână și în Italia s-a vorbit despre Mihai Eminescu: în instituțiile de cultură, în Cenaclurile literare, în școli - la cursurile de limba română - și în parohiile ortodoxe române. La Roma, Accademia di Romania a sărbătorit Ziua Culturii Naționale în cadrul manifestării intitulate "Eminescu - între umanitate", eveniment la care au asistat și cei doi ambasadori români: George Bologan, ambasadorul României în Italia și profesorul Petru - Liviu Zăpîrțan, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun. A urmat după aceea conferința care a dat și titlul manifestării, în care profesoara Nicoleta Neșu, lector de limba română la Universitatea Sapienza din Roma și coordonatoarea cursurilor de limba română pentru straini din cadrul Accademiei di Romania în Roma, sub egida Institutului Cultural Român, a trecut în revistă principalele momente ale vieții și operei literare a lui Eminescu, dedicând o parte importantă prezenței scriitorului în Italia, prin intermediul traducerilor și activității de difuzare a operei sale de către prestigiosi profesori și oameni de cultură italieni. Manifestarea s-a încheiat cu un scurt moment poetic și muzical oferit de Liga Studenților români din străinătate - filiala din Italia și grupul coral Arpeggio & Roua.

"Cultura afirmă supremația omului. Omul trăiește o viață cu adevărat umană mulțumită culturii. Cultura este mijlocul prin care omul devine mai uman și prinde conștiință de sine. Tema de astăzi nu este omul superficial, prezent tot mai mult în tabloide, ci omul profund" - a subliniat la începutul discursului său ambasadorul României la Roma, George Bologan, mulțumindu-le organizatorilor pentru inițiativă.

"Cultura este un eveniment posibil datorită iubirii prezente în adâncurile omului, care îl face să iasă la lumină, să-l recunoască pe celălalt, să se unească cu celălalt. Acest aspect este prezent în opera poetului Eminescu, fie că este vorba despre eros, despre întâlnirea cu celălalt sau despre poezia socială. Dragostea este o temă foarte prezentă in opera lui Eminescu și tot dragostea este acea forță personală care ne distrage atenția de la aspectul exclusiv individualist și dă omului forța concretă pentru a putea comunica în mod vital și universal" consideră ambasadorul George Bologan, accentuând că aceasta reprezintă una dintre legăturile între ziua culturii românești și una dintre temele preferate ale lui Eminescu, iubirea: "Valoarea prin excelență a culturii este deci această iubire de la care pleacă toate formele de comunicare și de participare. Iubirea îl conduce pe om de la singurătate la comunitate și la comunicare.

Aceeași dragoste trebuie să fie redescoperită și în Europa noastră care trebuie să aibă în centru acea valoare fundamentală care ne permite să creăm expresii cu sensuri noi, pentru a sprijini comunicarea din ce în ce mai universală, centrată pe umanitate".

În concluzie ambasadorul României la Roma a subliniat că prin astfel de evenimente se ajunge la o mai bună înțelegere a europenismului, "deoarece Eminescu aparține patrimoniului european și reflectă în opera sa sufletul românesc, așa cum era definit de către istoricul Nicolae Iorga în 1929: "Eminescu este expresia deplină a sufletului românesc". În seara aceasta se umple golul lăsat de consumism și ni se oferă ocazia de a merge acasă mai bogați și mai umani".

Foarte ascultat de cei peste 150 de spectatori - în mare parte italieni - a fost și discursul ambasadorului României pe lângă Sfântul Scaun, profesorul Liviu-Petru Zăpîrțan, care a vorbit despre concepțiile politice pe care marele poet le-a susținut într-o Românie care în a doua jumătate a secolului trecut își căuta drumul și încerca să se sincronizeze cu istoria.

"Eminescu nu a pus niciodată sub semnul întrebării necesitatea progresului social-economic al țării, dar într-o remarcabilă coerență cu filozofia conservatoare în care credea, a privit-o ca o asimilare organică a progresului care nu va altera identitatea națională. Animat de un patriotism fervent, Eminescu credea că modul de a fi, de a vorbi, de a gândi, al poporului nostru ar trebui să genereze el însuși formele de organizare politică, în așa fel încât relațiile dintre indivizi să păstreze fondul valorilor ancestrale, puritatea spirituală și dorința de a trăi pe deplin într-un mediu natural, geografic, binecuvântat" a evidențiat în discursul său profesorul Petre-Liviu Zăpîrțan.

Eminescu "credea în vitalitatea și creativitatea poporului român și refuza cu tărie ca acest fond ancestral de calitate să fie modificat de către forme spirituale și instituționale de import. Fiind un critic înverșunat al liberalismului considera că exaltarea individului ar conduce la distrugerea relațiilor interpersonale tradiționale, ar priva societatea de valorificarea potențialului moral-educativ al coagulării sociale și ar crea posibilitatea de a falsifica ierarhia valorilor într-o societate: geniile născute pe stradă și la ușile cafenelelor, "beizadelele" (prințișorii), care aduc din străinătate improvizații și abilități false vin să conducă sectoarele cheie ale statului, instituțiile care sunt departe de a răspunde nevoilor reale ale poporului.

Deteriorarea politică și morală a fibrei naționale a românilor dă posibilitatea de a se impune într-o falsă elită, grupurilor de interese pentru care numai banii contează. Eminescu a fost pasionat de ideea, care va face mai târziu carieră în domeniul științelor sociale și umane, potrivit căreia numai separarea valorilor între ele și ierarhia interioară pot conduce la un progres real, unde economia să fie economie, arta-artă, politica -politică așa cum a fost gândită încă din antichitate de către greci și romani.

Patriotismul lui Eminescu apare în istorie ca sursă pentru anumite modele de comportament, limba română cu originea în limba latină și, prin urmare, purtătoare a unui stil de gândire, folclorul bogat și cu o sensibilitate unică.

Corolarul gândirii lui Eminescu asupra politicii pleacă de la ideea că la un anumit mod de a fi al românilor trebuie să îi corespundă unui anumit tip de stat, cu un anumit tip de structură constituțională. Politica nu poate fi cosmopolită și supranațională, deoarece aceasta înseamnă încălcarea ideii de demnitate națională, acceptarea unei servituți care trădează națiunea. În esență, gândirea politică a lui Eminescu - concluzionează ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun - a dat glas unor temeri de identitate, fricii de a pierde ceea ce poporul român are autentic, conservând actualitatea prin îndemnul să fim noi înșine și să apăram și să ne promovăm specificul".

La rândul său, profesoara Nicoleta Neșu, lector de limba română la Universitatea Sapienza din Roma și coordonatoarea cursurilor de limba română pentru străini din cadrul Accademiei di Romania în Roma, sub egida Institutului Cultural Român, a trecut în revistă principalele momente ale vieții și operei literare a lui Eminescu, dedicând o parte importantă prezenței scriitorului în Italia, prin intermediul traducerilor și activității de difuzare a operei sale de către prestigiosi profesori și oameni de cultură italieni.

"Prima traducere în italiană îi aparține lui Marco Antonio Canini, în 1885; prima traducere din sec XX este a poeziei "Venere și Madona", in 1906. Însă personalități ale culturii italiene care s-au implicat în descoperirea și difuzarea operei eminesciene nu sunt puține; începând cu Pier Emilio Bossi, Romeo Lovera, faimosul Carlo Tagliavini, prof. Giulio Bertoni (cel care face un paralelism între Arturo Graf și Eminescu subliniind influența poetului român asupra operei lui Graf), Mario Ruffini (Torino) sau Silvio Guranieri (Pisa) pentru a ajunge la "tânăra generație" de romaniști italieni: Ramiro Ortiz, Umberto Cinciolo și Rosa del Conte. Cu aceasta din urmă, cu monografia "Eminescu o dell'assoluto", Modena, 1962, se trece la nivelul superior al criticii literare propriu zise, a analizei poetice de cea mai înaltă expresie (elogiata și de Mircea Eliade, tradusă și în limba română, o nouă editie în curs de apariție la ed Humanitas)" ne explică profesoara Nicoleta Neșu, lector de limba română la Universitatea Sapienza din Roma și coordonatoarea cursurilor de limba română pentru străini din cadrul Accademiei di Romania în Roma.