Criza valutară din Rusia, "dificil de reglat"

Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni când, deşi Banca Centrală a Rusiei a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în faţa dolarului american.

Foarte probabil, Banca Centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majora dobânzile din nou, iar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular.

Sinteza este un fragment dintr-o analiză a lui Mihai Nichişoiu, expert în probleme macroeconomice de la Tradeville, care face previziuni legate de posibile efecte ale deprecierii rublei asupra României.

După lunea neagră şi marţea şi mai neagră, cea mai neagră poate din ultimii 16 ani, cu siguranţă cea mai neagră, rubla s-a redresat miercuri fără a ajunge însă la valorile de acum 10 zile, de pildă, când a început această scădere continuă, care marţi s-a transformat în cădere liberă.

În urmă cu două zile, la Bursa valutară din Moscova, dolarul a urcat cu 20%, euro cu 37% faţă de valorile din ziua precedentă, aceste creşteri fiind fără precedent în istoria recentă, revenind apoi spre seară la cifre ceva mai mici.

Creşterea explozivă s-a înregistrat însă în pofida deciziei Băncii Centrale de a majora drastic dobânda de referinţă, de la 10,5 la 17%, măsură care a început totuşi să-şi facă efectul abia spre seară, seara zilei de marţi, se pare însă, pe fondul unei noi intervenţii valutare a Băncii Centrale.

Miercuri, lucrurile au evoluat cam în acelaşi stil, adică au avut loc fluctuaţii mari ale cursului în sus şi în jos, însă în raport cu valori absolute mult inferioare.

Banca Centrală a Rusiei a fixat un nou curs oficial de referinţă pentru astăzi, 67,7 ruble dolarul, 84,6 ruble euro, însă seara, pe fondul măsurilor de susţinere a sectorului bancar, dolarul a scăzut pentru prima dată după multe zile sub 60 de ruble, iar euro era tranzacţionat sub 75 de ruble.

Aceste evoluţii au fost urmare, cum spuneam, a intervenţiilor, pe de o parte, a ministerului de finanţe, care a scos la vânzare şapte miliarde de dolari din disponibilităţile bugetare rămase din acest an, dar şi a măsurilor anunţate de Banca Centrală şi de guvern.

Cursul rublei "nu reflectă starea reală a economiei"

Premierul Medvedev a convocat pentru a două zi consecutiv o reuniune de urgenţă a miniştrilor responsabili cu economia şi finanţele, cu participarea şefilor celor mai mari companii ruse şi bănci.

Premierul rus a declarat că rubla este mult subapreciată, iar cursul actual nu reflectă starea reală a economiei şi a dat asigurări că Rusia dispune de suficiente resurse pentru a depăşi actuala situaţie dificilă, iar autorităţile vor urmări stabilizarea situaţiei pe piaţa valutară exclusiv cu ajutorul metodelor de piaţă, fără a impune restricţii severe.

La rândul său, Banca Centrală a anunţat un pachet de şapte măsuri îndreptate spre stabilizarea situaţiei în sectorul bancar.

De pildă, moratoriul asupra revizuirii în sens negativ a valorii portofoliilor hârtiilor de valoare ale băncilor, precum şi măsuri de perfecţionare a mecanismelor ofertei valutare pentru bănci şi alte câteva măsuri specifice.

Efectul este dublu aici. Într-adevăr, întreprinderile, să spunem sectorul de producţie al economiei a primit foarte rău această decizie a Băncii Centrale, de creştere a dobânzii de bază.

Au fost declaraţii cu privire la uciderea industriei, industriei ruse, declaraţii foarte emoţionale.

Pe de altă parte, şi din sectorul bancar se aud critici.

De pildă, băncile private consideră că măsurile Băncii Centrale nu corespund aşteptărilor pieţei în primul rând, Banca Centrală, de pildă, focalizându-se pe targetarea inflaţiei, în timp ce piaţa, pe cursul rublei - aşa spune, de pildă, o analiză a grupului Alfa Bank, care este unul din cele mai mari grupuri bancare din Rusia şi care consideră că una din principele probleme ale situaţiei actuale, din acest punct de vedere, este criza de încredere între Banca Centrală şi jucătorii de pe piaţa valutară.

Populaţia investeşte în bunuri de valoare

În ceea ce priveşte populaţia, se manifestă două, să spunem, fenomene contrare.

Pe de o parte, a început să se manifeste o criză de valută, de dolari, în primul rând, şi euro la casele de schimb care au restricţionat vânzările şi au ridicat cursul.

Pe de altă parte, băncile au procedat la fel. Chiar şi din bancomate, pot spune din experienţă proprie, se pot scoate mai puţini dolari.

Oamenii însă încearcă să profite de această situaţie şi cu banii pe care îi schimbă încearcă să profite de posibilitatea de a cumpăra bunuri, mai ales bunuri de valoare ridicată, la preţurile care încă nu s-au aliniat noilor cursuri.

Concluzia analizei lui Mihai Nichişoiu, de care am amintit mai devreme, legată de efectele crizei rublei, sunt "criza valutară din Rusia va fi dificil de reglat, întrucât cauzele acesteia sunt mai degrabă externe, însă efectele negative ale deprecierii rublei asupra României ar trebui să fie nesemnificative. Cel puţin deocamdată, nu avem o criză în regiune sau a pieţelor emergente, în general, iar filierele propagării vreunei crize a rublei către sistemul financiar şi economic al României nu sunt solide".