Cele mai scăzute preţuri la bunurile de consum în 2022, din UE, au fost în România şi Bulgaria

România şi Bulgaria au înregistrat, în 2022, cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi pentru serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor date publicităţii astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Studiul mai arată că România a fost cel mai ieftin stat membru al Uniunii Europene la alimente şi la băuturi nealcoolice. Iulian Olescu are informaţii.

Reporter: În anul 2022, pentru toate bunurile şi serviciile utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor populaţiei, cel mai redus nivel mediu se înregistra în România şi Bulgaria - 59% din media europeană, pe locul al treilea situându-se Polonia, cu 61 de procente din medie. Potrivit calculelor Eurostat, la nivelul anului 2022, România era cel mai ieftin stat membru din Uniunea Europeană pentru grupa de alimente şi băuturi nealcoolice, fiind urmată de Polonia, la polul opus situându-se Danemarca şi Luxemburg. Ţara noastră, alături de Bulgaria, avea şi cel mai scăzut nivel dintre ţările membre al preţurilor pentru grupa "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei", în timp ce Ungaria rămânea cel mai ieftin stat membru pentru grupa "Transport". Danemarca era ţara cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa "Îmbrăcăminte şi încălţăminte", iar Irlanda, cea mai scumpă ţară din Uniunea Europeană la produsele din grupele "Băuturi alcoolice şi tutun", respectiv "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi azi combustibili".

Constantin Rudniţchi, analist economic: Iată că o astfel de statistică nu face altceva decât să contrazică percepţia aceasta publică, şi anume că preţurile sunt mari în România în raport de salarii şi de media Uniunii Europene. Lucrurile nu stau în totalitate în felul acesta, pentru că, dacă ne uităm la indicatorul privind consumul final al gospodăriilor, adică acolo este o sinteză a tuturor produselor şi mărfurilor şi serviciilor consumate, România este la egalitate, pe ultimele locuri, cu Bulgaria, adică avem cele mai ieftine bunuri de consum, undeva la aproape 59-60% din media Uniunii Europene. Însă, dacă privim pe grupe de produse, vom vedea că lucrurile s-au mai schimbat un pic pentru România, în sensul că la anumite grupe de produse avem cele mai ieftine produse: de exemplu, la alimente şi băuturi nealcoolice sau la zona de mobilier şi echipament de uz casnic. Sigur, lucrul acesta se întâmplă la nivelul anului 2022. Probabil că după aplicarea acestui pachet fiscal, în 2024, lucrurile vor sta altfel, dar asta vom vedea mult mai târziu, peste câţiva ani, pentru că există, iată, un decalaj de timp în care se face acest studiu. Dar, spre exemplu, la grupa de mărfuri numită întreţinerea locuinţelor, respectiv tarifele la energie electrică sau gaze naturale, Polonia are tarife mai mici, de exemplu, decât România, adică nu la toate grupele de mărfuri România are cele mai ieftine produse şi servicii.

Reporter: În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe locuituor, calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare, România înregistra aceeaşi valoare ca Ungaria, cu un nivel situat la 76% din media Uniunii Europene. Pe ultimul loc se afla Bulgaria, cu un nivel situat la 62% din media europeană, iar pe primul loc, Luxemburg, care depăşea media cu 156%.

Constantin Rudniţchi: România este la 76% din media Uniunii Europene referitor la PIB-ul pe cap de locuitor, este la egalitate cu Ungaria şi destul de aproape de Polonia şi depăşeşte state precum Bulgaria, Grecia, Slovacia, Croaţia sau Letonia. Este un semn al progresului pe care economia românească l-a făcut în ultimii ani şi este un indicator de calitate, adică arată şi un tip de eficienţă a economiei, în sensul că, nu, raportează PIB-ul nominal la numărul de locuitori.

Reporter: Metodologia analizei realizate de către Eurostat foloseşte nişte indici statistici care depind de preţurile practicate pe pieţele din statele membre şi care se raportează ulterior la veniturile populaţiei din fiecare ţară. Pe de altă parte, simplificând foarte mult, aceşti indici arată câte unităţi dintr-un anumit produs sau serviciu poţi cumpăra cu o anumită valută - în cazul nostru moneda euro - în fiecare stat membru, ceea ce înseamnă că egalizează de fapt condiţiile din Uniunea Europeană şi conduce la calculul unor medii ce pot fi comparate pentru toate ţările Uniunii. /ta2