Ce presupune starea de urgenţă în Turcia?

Turcia a anunţat că va suspenda temporar Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în contextul în care a instituit starea de urgenţă. Aceasta conferă prerogative extinse executivului, permiţându-i să emită decrete cu putere de lege. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa avertizează că starea de urgenţă nu poate legitima luarea de măsuri disproporţionate, precum interzicerea călătoriilor de lucru, impusă recent cadrelor universitare. Ce presupune starea de urgenţă, conform Constituţiei din Turcia şi care are sunt limitele ei ne spune Arina Petrovici.

Reporter: Starea de urgenţă, anunţată de şeful statului şi publicată în Monitorul Oficial, urmează să fie validată de parlament, o formalitate, întrucât nu a existat nicio poziţie discordantă faţă de propunerile preşedintelui Erdoğan. Potrivit Constituţiei, ea nu poate depăşi şase luni. Parlamentul o poate prelungi cu patru luni sau o poate ridica. Erdoğan a anunţat ieri că va dura trei luni, subliniind că, astfel, autorităţile vor putea să acţioneze mai eficient pentru a-i aduce pe cei vinovaţi în faţa justiţiei. Între timp, vicepremierul a spus că durata s-ar putea reduce la o lună, o lună şi jumătate, dacă situaţia va reveni la normal.

France Presse notează că Legea Fundamentală nu are prevederi concrete pentru starea de urgenţă, dar că, în circumstanţe grave, exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale poate fi suspendată parţial sau total, câtă vreme obligaţiile stipulate de legea internaţională nu sunt violate. Analiştii notează că sunt aşteptate decizii care să limiteze libertatea de a manifesta, de a circula, dar şi un control mai strict al presei. Vicepremierul a subliniat astăzi că este clar că nu va fi vorba de restricţii de circulaţie pe timpul nopţii, deoarece situaţia nu impune Legea marţială. Până acum, 55.000 de angajaţi din învăţământ, poliţie, justiţie, armată şi din presă au fost arestaţi, suspendaţi ori concediaţi pentru presupuse legături cu puciul eşuat şi soldat cu peste 300 de morţi. Liderii occidentali şi instituţiile internaţionale au cerut ferm Ankarei să nu recurgă la epurări, ci să dea dovadă de reţinere, să respecte drepturile omului, democraţia şi statul de drept.