Bulgaria: alegeri parlamentare, după ce principalele partide au refuzat mandatul de a forma guvernul

Bulgaria va organiza din nou alegeri parlamentare, după ce principalele partide au refuzat mandatul de a forma un nou guvern. "Mergem la alegeri" - a anunţat vineri preşedintele bulgar Rumen Radev, după ce şi formaţiunea "Alianţa pentru Drepturi şi Libertăţi" a refuzat mandatul. Guvernul de coaliţie al premierului Rosen Jeleazkov a demisionat în decembrie anul trecut, după săptămâni de proteste în stradă împotriva corupţiei, dar şi din cauza că în bugetul pe anul acesta au fost introduse creşteri de taxe şi măriri de salarii în sectorul public.

Corespondentul RRA în Bulgaria, Vladimir Mitev, a transmis detalii pe aceast subiect:

Bulgaria se îndreaptă, în cele din urmă, către alte alegeri parlamentare anticipate, după ce ultima încercare de a forma un guvern obişnuit în cadrul celei de-a 51-a Adunări Naţională s-a soldat cu un eşec. Procedura constituţională a fost oficial încheiată după ce grupul parlamentar al "Alianţei pentru Drepturi şi Libertăţi" a primit al treilea mandat exploratoriu din partea preşedintei Rumen Radev şi l-a returnat imediat neîndeplinit. Acest act a urmat încercărilor eşuate ale GERB şi "Continuăm schimbarea-Bulgaria democrată" de la începutul săptămânii, confirmând criza politică din ţară. Preşedintele Rumen Radev şi-a justificat decizia de a acorda ultimul mandat "Alianţei pentru Drepturi şi Libertăţi" argumentând că partidul a fost supus unei presiuni brutale din partea unei entităţi pe care a descris-o ca fiind creaţia lor, referindu-se în mod clar la liderul paridului "DPS-Un nou început", Delian Peevski. Şeful statului a subliniat că cel de-al treilea mandat de formare de guvern este un simbol al unităţii naţionale şi un semn împotriva încercărilor anumitor politicieni de a semăna tensiuni etnice pentru câştig personal. Preşedintele "Alianţei pentru Drepturi şi Libertăţi", Hayri Sadakov, i-a mulţumit pentru gest, dar a returnat mandatul în numele alegerilor corecte, declarându-se gata să reziste fenomenului statului capturat.

Odată cu cuvintele preşedintelui "mergem la alegeri", au început pregătirile pentru vot, a cărui dată depinde denumirea unui cabinet interimar. În parlament, problema modificării codului electoral a devenit o linie de demarcaţie majoră. GERB şi-a exprimat sprijinul pentru introducerea aparatelor de scanare în procesul electoral pentru a evita erorile de numărare, dar Boiko Borisov a avertizat că modificările de ultim moment sunt nedorite. "Există un astfel de popor" a solicitat, de asemenea, utilizarea dispozitivelor de scanare, în timp ce "Continuăm schimbarea-Bulgaria democrată" a insistat asupra întregul proces de votare în Bulgaria şi în străinătate să fie cu dispozitive electronice, deci încercările lor s-au lovit de obstacole procedurale în Comisia pentru Afaceri Juridice. În paralel cu dezbaterile electorale, forţele politice se concentrează asupra reformelor judiciare. Sunt în curs de elaborare proiecte de lege pentru desfiinţarea Comisiei pentru Combaterea Corupţiei, cunoscută sub abreviatura KPK. "Continuăm schimbarea-Bulgaria democrată" susţine desfiinţarea acesteia, acuzând organismul de acţiuni ilegale şi de exercitare de presiuni politice în sincronizare cu Parchetul. De asemenea, insistă asupra demiterii procurorului-şef interimar Borislav Sarafov. Partidele de opoziţie s-au concentrat şi asupra figurii viitorului prim-ministru interimar şi ministru de interne, pe care le doresc desprinse de influenţa lui Delian Peevski. Analiştii politici, precum profesor Todor Galunov, consideră aceste evenimente ca fiind o apropiere strategică între preşedinte şi formaţiunea "Continuăm schimbarea-Bulgaria democrată", care ar putea duce la o cooperare viitoare. Potrivit acestuia, toate partidele au fost surprinse de căderea rapidă a guvernului Jeleazkov, ceea ce face ca viitoarea campanie să fie imprevizibilă.