Armata rusă - mai uşor peste graniţe

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a cerut Camerei Superioare a Parlamentului dreptul de a folosi armata în afara graniţelor ţării fără a mai obţine o aprobare prealabilă din partea parlamentarilor. Motivaţia: apărarea ţării, dar şi instaurarea păcii în lume. Cum parlamentul de la Moscova este controlat de Kremlin, Medvedev are toate şansele să obţină ceea ce doreşte chiar la 16 decembrie, când va avea loc prima şedinţă a Consiliului Federaţiei Ruse.


Conform Constituţiei, preşedintele Rusiei poate folosi militari în afara graniţelor ţării numai cu acordul Consiliului Federaţiei. Ori, subliniază oficiali de la Kremlin, citaţi de presa de la Moscova, acordul pe care Consiliul Federaţiei urmează să il dea preşedintelui Medevedev va avea un caracter universal, astfel încât acesta nu va mai trebui să ceară aprobarea Camerei pentru fiecare caz în parte.

Formal, solicitarea se bazeazã pe recentele amendamente la Legea Apărării, care extinde considerabil dreptul preşedintelui de a folosi armata în afara Rusiei. În conformitate cu acestea, ea poate interveni în cazul atacării formaţiunilor ruse aflate pe teritoriul unui alt stat, pentru apărarea sau prevenirea agresiunii împotriva unui alt stat - dacă acesta solicită aşa ceva, pentru apărarea cetăţenilor ruşi din străinătate, cât şi în lupta împotriva pirateriei şi pentru asigurarea securităţii navigaţiei.

După cum a recunoscut chiar preşedintele Medvedev, modificarea Legii Apărării a fost impusã de situaţia creată de războiul ruso-georgian din august 2008, când acordul formal al Consiliului Federaţiei a fost primit abia după încheierea ostilităţilor.

Reamintesc, Rusia a motivat atunci intervenţia militară în Osetia de Sud de atacarea forţelor sale de menţinere a păcii şi a cetăţenilor ruşi din zonă de către forţele georgiene. Dupã recunoaşterea unilaterală a independenţei celor două regiuni separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud, Moscova şi-a sporit prezenţa militară pe teritoriul acestora, asumându-şi şi apărarea lor militară.

Dar noile prevederi legale, cât şi cele privind prerogativele prezidenţiale se extind şi asupra prezenţei militare ruse în Republica Moldova, Ucraina sau Asia Centrală. Referirea la apărarea cetăţenilor ruşi din străinătate este pasibilă şi ea de o interpretare foarte largă. Trebuie spus că Legea Apărării, chiar în varianta modificată, obliga preşedintele să obţină totuşi acordul Consiliului Federaţiei.

Cu toate acestea, ea a fost criticată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care a cerut expertizarea ei de către Comisia de la Veneţia. Noua iniţiativă a Kremlinului a fost primită critic de o serie de experţi ruşi şi de unii politicieni din opoziţie, care o considerã contrarã legii fundamentale. Ei nu exclud ca ea să fie contestată la Curtea Constituţională.