Adopţiile internaţionale "trebuie coordonate" la nivelul UE

La solicitarea mai multor eurodeputaţi italieni, Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie, care cheamă la o coordonare la nivel european a politicilor şi strategiilor privind adopţia internaţională, menţionând însă că fiecare stat membru ia măsurile pe care le crede de cuviinţă în privinţa adopţiilor.

Rezoluţia mai solicită instituţiilor Uniunii Europene şi statelor membre să participe în mod activ la lupta împotriva traficului de copii, care poate fi mascat de adopţie.

Documentul, propus de un grup de eurodeputaţi italieni, solicită statelor membre să protejeze dreptul copiilor la o viaţă de familie, garantând că aceştia nu sunt forţaţi să petreacă perioade lungi de timp în orfelinate.

Această formulare a pus pe jar însă europarlamentarii români, ştiut fiind că asupra României se exercită presiuni pentru reluarea adopţiilor internaţionale.

"Între 1997 - 2000, doamna comisar, România a "exportat" 9.150 de copii, iar ţara mea nu va mai accepta niciodată o asemenea monstruozitate", a spus eurodeputatul PSD, Victor Boştinaru.

Unul dintre eurodeputaţii italieni, Roberta Angelilli, a apreciat că ar fi o idee bună o anumită coordonare între Comisia Europeană şi statele membre în domeniul adopţiilor internaţionale.

"Ar trebui găsită o modalitate de coordonare între statele membre şi Comisia Europeană, astfel încât să existe o strategie care să facă adopţiile mai facile, menţinând, evident, legalitatea acestora", a spus eurodeputatul italian.

Însă eurodeputatul PDL Marian Jean Marinescu a cerut ca rezoluţia să includă mai multe elemente, printre care acela că familiile ce intenţionează să recurgă la adopţii internaţionale să aibă avizul instituţiei naţionale competente din ţara din care provin.

Adopţia în ţara de origine are prioritate

Textul final al rezoluţiei prevede că, în cazul adopţiilor internaţionale, statele membre ar trebui "să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social-educaţionale care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţă corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat".

Aşadar, adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate.

În cadrul dezbaterii în plen, comisarul european Kristalina Georgieva a subliniat că legea din România privind adopţiile internaţionale este responsabilitatea exclusivă a autorităţilor române.

"Responsabilitatea legată de reglementările privind adopţiile internaţionale în România revine autorităţilor naţionale, iar măsurile care au fost luate trebuie văzute în legătură cu practicile abuzive din trecut referitoare la adopţiile internaţionale din România", a afirmat comisarul european.

Comisarul european a mai adăugat că urmăreşte atent evoluţiile legislative din România în acest domeniu şi că executivul comunitar nu consideră că este necesar să existe reguli specifice europene privind adopţiile internaţionale de copii în interiorul Uniunii Europene, în contextul în care toate statele membre sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1993 privind adopţiile internaţionale.

Secretarul de stat la Oficiul Român pentru Adopţii, Bogdan Panait, spune că reluarea adopţiilor internaţionale în România nu este deocamdată de actualitate.

"Deocamdată, atâta timp cât avem o cerere mare din partea familiilor româneşti, cred că este important să susţinem această cerere. Atâta timp cât acest izvor intern nu este folosit 100%, perspectiva adopţiilor internaţionale nu este foarte de actualitate", a declarat Bogdan Panait.

Bogdan Panait mai spune că rezoluţia nu este neapărat în sprijinul adopţiilor internaţionale, ci că încurajează în primul rând adopţia internă. În ţara noastră adopţiile internaţionale au fost oprite în 2004, când legea a permis doar familiilor cu domiciliul în România să adopte copii români.

Puteţi citi integral interviul cu secretarul de stat la Oficiul Român pentru Adopţii, Bogdan Panait aici.