Etichetele femeii 

Demersul documentaristic al autoarei este impresionant: el acoperă nu numai nouă sute de ani de istorie, dar și o cazuistică implicând mii, dacă nu cumva zeci de mii de femei care au trăit în această perioadă. Cu toate acestea, autoarea operează cu mai multe filtre, printre care atestarea în scris a evenimentelor relatate, limitarea lor geografică la teritoriul convențional al Angliei, statutul „obișnuit” al femeilor despre a căror viață scrie - cu amendamentul că „obișnuit” în situația de față înseamnă în primul rând „în umbra bărbaților”. A rezultat, în ediția românească în traducerea Ioanei Avădanei, un volum de peste șase sute de pagini, format mare (15x25 cm), cu nouă părți istorice împărțite cronologic, note, ilustrații, bibliografie și index de nume.

Philippa Gregory reface în acest fel o evoluție complexă și sinuoasă a rolului social al femeii în societate, de la cucerirea normandă din secolul 11 până în zilele noastre. Evoluția în cauză o urmează în mare pe cea a societății, cu imparitățile și asperitățile ei, dar abordarea autoarei scoate în evidență de fiecare dată, cu exemple și argumente, suplimentul de supliciu rezervat femeilor în această devenire. Aparent, curba statutului social al femeii se apropie în timp de cea a statutului bărbatului, dar în ansamblu, de la înălțimea celor nouă sute de ani parcurși în carte, se poate constata că permanent au apărut noi motive de diferențiere în favoarea bărbatului. De aici pornind, se pare că autoarea consideră că poate justifica folosirea unui ton polemic circumscris ideii existenței unei conspirații istorice anti feminine, a cărei vitalitate nu a scăzut în timp.

„Nu există o concluzie de ansamblu la această carte deoarece este o dare de seamă a unor evenimente reale selectate pe parcursul a 900 de ani ai istoriei Angliei, nu o condamnare a trecutului, nici o chemare la acțiune. Materialul e prea bogat pentru o concluzie generală şi, totodată, nu ştiu ce ar vrea cititorul să rețină pentru sine sau să respingă din el. Dar, pentru mine, una dintre ideile evidente este obiceiul maniacal al bărbaților, de-a lungul istoriei, de a defini ‘natura femeii’. Această etichetă absolut imaginară a servit ca punct de plecare pentru legile referitoare la femei, pentru modalitățile de a le controla, a le întreține, a defini munca potrivită lor, a stabili standarde pentru tratamentul permis la care sunt supuse şi chiar a le defini pe cele care îşi spun femei.” - Philippa Gregory

Philippa Gregory este o scriitoare britanică contemporană de ficţiune istorică, născută în Kenya în 1954. A studiat la Universitatea din Sussex, iar ulterior a devenit doctor în filologie la Universitatea din Edinburgh, cu o lucrare despre literatura secolului 18. A lucrat o vreme ca jurnalistă şi producătoare la BBC. Autoare prolifică, Philippa Gregory a publicat până în prezent peste patruzeci de romane, unele traduse și în românește. În 2016 i s-a decernat Harrogate Festival Award pentru contribuția ei în domeniul ficțiunii istorice. În 2023, tot la Editura Polirom a apărut volumul Femei în Războiul celor Două Roze (semnat de autoare în colaborare cu David Baldwin şi Michael Jones).