Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Ţările din zona Golfului, invitate să investească

Aflaţi aici informaţii despre ţările care fac parte din Consiliul de Cooperare al Golfului înfiinţat în 1981, ai căror reprezentanţi sunt invitaţi să investească în România.

Lucrările forumului "Consiliul de Cooperare al Golfului România-Bucureşti". Foto: Agerpres.

Articol de Bogdan Mihai, 09 Martie 2011, 17:02

Consiliul de Cooperare al Golfului este o organizaţie regională înfiinţată în 1981, din care fac parte Regatul Arabiei Saudite, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Regatul Bahrain, Sultanatul Oman şi Qatar.

Arabia Saudită

Arabia Saudită are o economie bazată pe petrol, iar guvernul are un control puternic asupra activităţilor economice majore. Statul dispune de aproximativ 20% din rezervele mondiale de petrol descoperite, este cel mai mare exportator de ţiţei şi are un rol important în OPEC.

Sectorul petrolier asigură aproximativ 80% din veniturile bugetare, 45% din PIB şi 90% din veniturile provenite din export.

Arabia Saudită încurajează creşterea sectorului privat, în scopul de a diversifica economia. Eforturile în această direcţie se concetrează pe domenii precum producţia de energie, telecomunicaţii, exploatarea de gaze naturale şi sectorul petrochimic.

Aproape şase milioane de muncitori străini joacă un rol important în economia Arabiei Saudite, în special în industria petrolului şi a serviciilor.

Ca parte a eforturilor pentru a atrage investiţiile străine, Arabia Saudită a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului în decembrie 2005, după o perioadă lungă de negocieri.

Guvernul saudit a început consolidarea a şase “oraşe economice” în diferite regiuni ale ţării pentru a promova investiţiile străine şi plănuieşte să cheltuiască 373 miliarde de dolari între 2010 şi 2014 pentru dezvoltarea socială şi a infrastructurii, în scopul de a dezvolta creşterea economică a Arabiei Saudite.

Arabia Saudită

Populaţie: 26,131,703
PIB: 622.5 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 24,200 dolari
Rata şomajului: 10.8%
Investiţii: 24.5% din PIB
Datorie publică: 16.7% din PIB
Rata inflaţiei: 5.7%

Kuweit

Kuweit are o economie puternică, deschisă, rezervele raportate de ţiţei fiind de aproximativ 102 miliarde de barili, aproximativ 9% din rezervele mondiale.

Petrolul reprezintă aproape jumătate din PIB şi 95% din veniturile rezultate din exporturi. Oficialii kuweitieni s-au angajat să mărească producţia de petrol la patru milioane de barili pe zi, pînă în 2020.

Creşterea preţului petrolului la nivel global în 2010 a dus la o creştere economică a Kuweitului, unde veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 20% în perioada menţionată.
Oficialii kuweitieni nu au făcut eforturi susţinute pentru a diversifica economia ţării datorită situaţiei fiscale pozitive şi a mediului slab dezvoltat de afaceri.

Guvernul a adoptat în mai 2010 un proiect de lege care permite executivului să vândă activele către investitorii privaţi, iar în ianuarie a aprobat un plan de dezvoltare economică ce alocă fonduri de până la 130 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani, în scopul diversificării economiei, atragerea investiţiilor şi a dezvoltării sectorului privat .

Kuweit
Populaţie: 2,595,628
PIB: 144.3 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 51,700 dolari
Rata şomajului: 2.2% (2004)
Investiţii: 13.8% din PIB (2010)
Datorie publică: 12.6% din PIB
Rata inflaţiei: 3.8% (2010)


Emiratele Arabe Unite

Emiratele Arabe Unite au o economie deschisă, un nivel ridicat al venitului pe cap de locuitor şi un excedent anual considerabil. Succesul eforturilor de a diversifica economia au redus partea din PIB bazată pe ţiţei şi gaz la doar 25%.

De la descoperirea petrolului în regiune, acum mai bine de 30 de ani, Emiratele au suferit o transformare profundă, de la o regiune săracă la un stat modern cu standarde de viaţă ridicate.

Guvernul a majorat fondurile pentru crearea de noi locuri de muncă şi extinderea infrastructurii şi a oferit facilităţi pentru dezvoltarea sectorului privat.

“Zonele de comerţ liber” din ţară, care oferă drepturi de proprietate complete şi impozite zero, contribuie la atragerea investitorilor străini.

Criza financiară globală, creditele externe şi preţurile scăzute ale activelor au încetinit creşterea PIB-ului în 2010. Autorităţile locale au încercat să amortizeze efectele prin creşterea cheltuielilor şi a lichidităţilor din sectorul bancar.

Criza a lovit cel mai puternic Dubai, care a fost afectat de scăderea preţurilor în domeniul imobiliar. Dubai nu a avut suficienţi bani pentru a-şi acoperi datoriile, ceea ce a generat îngrijorări la nivel mondial referitoare la solvabilitatea sa. Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite şi băncile din Abu Dhabi au contribuit la salvarea statului arab.

Dependenţa de petrol, forţa de muncă expată şi inflaţia în creştere sunt provocări semnificative pe termen lung pentru Dubai.

Planul strategic al Emiratelor pentru următorii ani se concentrează pe diversificarea şi crearea de oportunităţi pentru cetăţeni, prin îmbunătăţirea educaţiei şi creşterea ocupării forţei de muncă în sectorul privat.

Emiratele Arabe Unite
Populaţie: 5,148,664
PIB: 199.8 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 40,200 dolari
Rata şomajului: 2.4% (2001)
Investiţii: 26.8% din PIB (2010)
Datorie publică: 44.6% din PIB
Rata inflaţiei: 2.2% (2010)

Regatul Bahrain

Bahrain are una dintre cele mai diversificate economii din Golful Persic. Serviciile de comunicare şi de transport dezvoltate fac din Bahrain alegerea multor companii multinaţionale care au afaceri în Golf.

Ca parte a diversificării economiei, Bahrain a încheiat un acord de liber schimb cu Statele Unite în august 2006, primul de acest gen între SUA şi un stat din Golf. Cu toate acestea, economia Bahrainului continuă să depindă în mare parte de petrol.

Producţia şi rafinarea de ţiţei reprezintă mai mult de 60% din exporturile Bahrainului, 70% din veniturile guvernamentale şi 11% din PIB. Alte activităţi economice majore sunt producţia de aluminiu, al doilea mare produs de export după ţiţei, finanţele şi construcţiile.

Bahrainul concurează cu Malaezia pentru titlul de centru mondial al sectorului bancar islamic şi continuă să caute noi rezerve de gaze naturale, ca materie primă pentru a sprijini extinderea industriei aluminiului şi a industriei petrochimice.

Şomajul, în special în rândul tinerilor, este o problemă economică pe termen lung a Bahrainului, pentru care autorităţile caută soluţii.

În 2009, pentru a reduce rata şomajului în rândul locuitorilor săi, Bahrainul a redus sponsorizările pentru lucrătorii expaţi şi a crescut costurile pentru angajarea forţei de muncă din străinătate.

Criza financiară mondială a dus la reducerea fondurilor pentru proiectele care nu au legătură cu exploatarea de petrol şi a rezultat într-o creştere economică mai lentă pentru Bahrain.

Alte provocări cu care se confruntă Bahrainul includ creşterea lentă a veniturilor guvernamentale, ca urmare a unui proiect amplu de acordare de subvenţii şi finanţarea proiectelor guvernamentale mari.

Regatul Bahrain
Populaţie: 1,214,705
PIB: 29.82 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 40,400 dolari
Rata şomajului: 15% (2005)
Investiţii: 26.6% din PIB (2010)
Datorie publică: 59.2%din PIB
Rata inflaţiei: 3.3% (2010)

Sultanatul Oman

Oman este o economie cu venituri medii, puternic dependentă de resursele de petrol, care sunt în scădere.

Datorită declinului rezervelor, autorităţile au constituit un plan de dezvoltare care se concentrează pe diversificarea, industrializarea şi privatizarea economiei, şi al cărui obiectiv este reducerea contribuţiei petrolului în PIB la 9% până în 2020.

Industriile turismului şi a gazului sunt componente cheie în strategia de diversificare a guvernului.

Folosind tehnici de recuperare a ţiţeiului, Oman a reuşit să-şi crească producţia de petrol, oferind mai mult timp pentru diversificarea economiei.

De asemenea, creşterea preţului petrolului în 2010 a oferit administraţiei mai multe resurse financiare pentru a investi în sectoarele non-petroliere.

Sultanatul Oman

Populaţie: 3,027,959
PIB: 76.53 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 25,800 dolari
Rata şomajului: 15% (2004)
Investiţii: 26.3% din PIB (2010)
Datorie publică: 4.4% din PIB
Rata inflaţiei: 4% (2010)

Qatar

În ciuda crizei financiare globale, Qatar a prosperat în ultimii ani, în 2010 înregistrând cea mai mare rată de creştere din lume.

Autorităţile locale au încercat pe perioada crizei să protejeze sectorul bancar local prin investiţii directe în băncile naţionale. PIB-ul, care înregistrase o scădere, şi-a revenit în 2010 datorită creşterii preţurilor la petrol.

Politica economică este axată pe dezvoltarea rezervelor de gaze naturale şi creşterea investiţiilor private şi străine în sectoarele non-energetice. Totuşi, ţiţeiul şi gazele reprezintă 50% di n PIB, 85% din exporturi şi 70% din veniturile guvernamentale.

Rezervele de ţiţei şi gaz au făcut din Qatar cea de-a doua ţară cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, după Lichtenstein, şi statul cu cea mai scăzută rată a şomajului.

Rezervele de 15 miliarde de barili de petrol ar trebui să susţină producţia la nivelul actual pentru încă 37 de ani.

Rezervele de gaz ale Qatarului depăşesc 25 de trilioane de metri cubi, aproximativ 14% din totalul mondial.

Organizarea Cupei Mondiale în Qatar, în anul 2022, va accelera proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii.

Qatar
Populaţie: 848,016
PIB: 122.2 miliarde dolari (estimat în 2010)
PIB pe cap de locuitor: 145,300 dolari
Rata şomajului: 0.5% (2010)
Investiţii: 33% din PIB (2010)
Datorie publică: 10.3% din PIB
Rata inflaţiei: 1.1% (2010)

Sursa: cia.org

Analiştii economici se aşteaptă la o majorare a fiscalităţii în 2025
Economie 08 Octombrie 2024, 16:58

Analiştii economici se aşteaptă la o majorare a fiscalităţii în 2025

Nevoia de reducere a deficitului bugetar va duce la astfel de decizii, prognozează specialiştii.

Analiştii economici se aşteaptă la o majorare a fiscalităţii în 2025
Marcel Ciolacu: Comisia Europeană nu obligă România să elimine plafonarea tarifelor la energie
Economie 05 Octombrie 2024, 13:16

Marcel Ciolacu: Comisia Europeană nu obligă România să elimine plafonarea tarifelor la energie

Marcel Ciolacu a explicat că într-o primă etapă, ministrul energiei urmează să discute pe această temă cu responsabilii de la...

Marcel Ciolacu: Comisia Europeană nu obligă România să elimine plafonarea tarifelor la energie
Banca Naţională a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an 
Economie 05 Octombrie 2024, 08:20

Banca Naţională a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an 

Decizia fusese anticipată public de guvernatorul Mugur Isărescu încă din august.

Banca Naţională a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an 
Analiză AFM după finalizarea alocării fondurilor din Programul Casa Verde fotovoltaice
Economie 04 Octombrie 2024, 19:21

Analiză AFM după finalizarea alocării fondurilor din Programul Casa Verde fotovoltaice

Până în acest moment nu au fost identificate fraude, mai transmite AFM.

Analiză AFM după finalizarea alocării fondurilor din Programul Casa Verde fotovoltaice
Germania s-a opus taxării suplimentare a vehiculelor electrice chinezești
Economie 04 Octombrie 2024, 16:47

Germania s-a opus taxării suplimentare a vehiculelor electrice chinezești

Cu toate acestea, Comisia Europeană a adoptat o decizie în acest sens, cu zece voturi pentru și cinci împotrivă.

Germania s-a opus taxării suplimentare a vehiculelor electrice chinezești
Pesta rumegătoarelor mici: ANSVSA prelungeşte din nou măsurile de siguranţă
Economie 04 Octombrie 2024, 15:04

Pesta rumegătoarelor mici: ANSVSA prelungeşte din nou măsurile de siguranţă

ANSVSA atrage atenţia asupra activităţilor ilegale care pot genera focare secundare de boală la mare distanţă de cele iniţiale.

Pesta rumegătoarelor mici: ANSVSA prelungeşte din nou măsurile de siguranţă
Datoria publică a României a scăzut în luna iunie 2024
Economie 04 Octombrie 2024, 13:20

Datoria publică a României a scăzut în luna iunie 2024

Datoria publică a României a scăzut în luna iunie a acestui an până la 860 de miliarde lei, de la 862 de miliarde de lei, în...

Datoria publică a României a scăzut în luna iunie 2024
Peste 3.800 de persoane s-au înscris în Programul Casa Verde Fotovoltaice Regiunea Bucureşti-Ilfov
Economie 04 Octombrie 2024, 11:29

Peste 3.800 de persoane s-au înscris în Programul Casa Verde Fotovoltaice Regiunea Bucureşti-Ilfov

Un număr de 3.804 persoane fizice s-au înscris vineri pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov în Programul Casa Verde Fotovoltaice, a...

Peste 3.800 de persoane s-au înscris în Programul Casa Verde Fotovoltaice Regiunea Bucureşti-Ilfov