Revista presei economice, 15 noiembrie

Ziarul Financiar îşi deschide prima pagină cu titlul "Doar România şi Grecia mai sunt în recesiune din întrega Uniune Europeană". "Institutul de statistică a anunţat o scădere a PIB cu 2,3% pe trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida revenirii agriculturii şi exporturilor."

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat într-un seminar de trei zile cu jurnaliştii economici că "revenirea economiei este întârziată de ritmul "foarte greoi" de realizare a ajustării fiscale. Totodată, el a precizat că arieratele statului sunt una dintre explicaţiile situaţiei aparent paradoxale, în care inflaţia este mare, deşi economia este în recesiune", scrie ziarul.

Sub titlul "Oficialii BNR despre posibilitatea ieşirii din criză: Ajustarea bugetului este doar începutul reformelor", Ziarul Financiar scrie într-un alt articol: "Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de scădere economică in 2011, România lucrează încă la ajustarea deficitelor - atât din sectorul bugetar, cât şi de cont curent - însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai competitivă". "Avem nevoie de bani, dar şi de reforme, nu doar fiscale (...) Reforma în România nu se limitează doar la salarii şi pensii", îl citează Ziarul Financiar pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Una dintre reformele foarte aşteptate este cea a legislaţiei muncii, subiect căruia îi consacră articole ample atât Săptămâna Financiară cât şi revista Capital. "Şocul cauzat de criza economică a scos în evidenţă rigiditatea pieţei muncii din România." Ministerul Muncii se află "între ciocan şi nicovală, supus presiunii mediului de afaceri, ce insistă pe ideea flexibilizării pieţei, şi ameninţat de furia sindicală, ce apără vechiul Cod".

Sub titlul "Bolovanul arieratelor ne ţine în recesiune", Curierul Naţional reţine compararea de către Mugur Isărescu a datoriilor statului faţă de firme cu "o boală contagioasă care se răspândeşte şi denaturează fondul economiei de piaţă". In România neplata datoriilor este un "sport naţional" şi ar trebui ca statul să dea un exemplu pozitiv şi să îşi achite debitele, scrie ziarul citându-l pe guvernatorul BNR. "România va solicita FMI a şasea derogare de la începutul acordului stand-by privind atingerea ţintei de arierate", relevă Curierul Naţional.

Acelaşi cotidian îşi deschide prima pagină cu un articol intitulat "Investitorii străini se ţin tot mai departe". Aici citim că investiţiile străine directe au scăzut în primele nouă luni ale anului cu aproape 40% faţă de perioada similară a anului trecut. Investiţiile germane au scăzut cu două treimi în acest an, iar statul român are de plătit firmelor germane din România datorii restante de aproape 140 de milioane de euro, îl citează ziarul pe ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim: miza achitării arieratelor către toţi investitorii este reputaţia României ca un partener de încredere, care îşi poate plăti datoriile. "Germania este cel mai important partener comercial şi al treilea investitor în România, după Olanda şi Austria", relevă Ziarul Financiar.

"Cum se explică faptul că Germania creşte neaşteptat de bine (3,9% în trimestrul trei comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), dar ritmul investiţiilor germane în România scade? Investitorii aşteaptă momentul în care momentul în care criza va da în România semne de slăbiciune". Un raţionament similar a fost relevat şi în cazul băncilor de economistul şef al BNR, Valentin Lazea, citat de ziarul Bursa.

"Băncile comerciale vor începe să crediteze din nou când vor vedea că economia se mişcă, nu invers". Acelaşi cotidian îşi consacră primele cinci pagini prezentării unei vaste reţele de spălare de bani prin paradisuri fiscale de pe mai multe continente, utilizată de afacerişti şi politicieni din Europa de Est, inclusiv din România. Cotidianul Economistul îşi consacră primele trei pagini Târgului Bancar deschis în aceste zile la Bucureşti sub egida BNR în scopul găsirii de soluţii practice de cofinanţare pentru creşterea substanţială a gradului de accesare a fondurilor europene.