Revista presei economice, 15 februarie

Întreaga presă comentează datele oficiale privind evoluţia economiei româneşti în ultimul trimestru şi pe ansamblul anului 2009. "Economia continuă să patineze în groapa recesiunii", titrează Ziarul financiar.

În ciuda aşteptărilor optimiste, economia s-a contractat cu 1,5% în ultimul trimestru faţă de trimestrul 3. Aceasta inseamnă că ritmul de scădere s-a accelerat faţă de trimestrul 3, în timp ce marile economii au ieşit din recesiune, unele chiar de la jumătatea anului trecut, scrie ziarul.

Săptămâna financiară titrează : "România în stagflaţie : recesiunea, inflaţia şi şomajul se adâncesc concomitent".

Una din cauzele surprizei negative din ultimul trimestru al anului trecut, caracterizat prin instabilitate politică, o constituie tergiversarea reformelor structurale, relevă Ziarul financiar.
Relansarea economică rămâne fragilă din cauza creşterii şomajului, a diminuării fluxurilor de capital şi a necesităţii ajustărilor fiscale, estimează aceeaşi publicaţie.

În Curierul Naţional citim că exporturile nu sunt suficiente pentru scoaterea economiei din recesiune.

În condiţiile în care este clar că statul nu are bani sã facă investiţii, iar investiţiile străine directe s-au redus cu aproape jumătate, parteneriatele public-privat ar putea da o mână de ajutor investiţiilor româneşti şi capitalului românesc, este de părere aceeaşi publicaţie într-un alt articol.

Ziarul financiar se întreabă : Poate un şef, adică cel care are putere de a numi subordonaţii săi în diverse funcţii prin semnarea unor acte publice, să aibă mai puþine venituri decât subordonaţii săi?

Aflăm că în România se poate. Sistemul public de salarizare este atât de malformat încât "situaţia frizează absurdul : consilierii lui Emil Boc au ajuns să câştige de 5-6 ori mai mult decât Emil Boc chiar prin decizia lui Emil Boc", scrie Ziarul financiar. Este vorba desigur de foştii săi consilieri care au mers la Fondul Proprietatea, la Eximbank sau la CEC.

Săptămâna financiară ne informează că produsele contrafăcute deţin 26% din comerţul românesc. "Contrafacerile acoperă toată gama de produse existente pe piaţă, de la alimente şi băuturi alcoolice, la cafea şi condimente, de la parfumuri de lux şi incălţăminte de firmă la detergenţi, plăcuţe de frână şi ochelari de soare. Practic, tot ce se vinde are un echivalent contrafăcut, iar falsurile sunt pretutindeni", citim în Săptămâna financiară.