Revista presei economice, 12 ianuarie

Sub titlul "Războiul declaraţiilor inutile: cum se fac autorităţile că rezolvă problema benzinei", Ziarul Financiar scrie: "Cei mai importanţi oameni din stat se întrec în declaraţii cu privire la politica de scumpire a carburanţilor aplicată de petrolişti, numitorul comun al acestor ieşiri în public denotând însă o lipsă de soluţii".

"Cotaţia la produsele petroliere creşte, dolarul creşte în comparaţie cu leul, TVA creşte, acciza creşte. Problema adevărată nu este faptul că se scumpesc carburanţii, ci faptul că preţul rezultat din aceste scumpiri nu este suportabil pentru populaţie", citim în Ziarul financiar. Şi acesta continuă: "Comisia Europeană nu-şi va pune niciodată problema că salariul din România este mai mic decât cel din Germania, dar că preţul la carburanţi este aproape la fel.

Aceasta nu este problema companiilor petroliere. În ultimii doi ani de criză, preţul în lei la benzină si motorină a crescut cu 72% respectiv 52%, într-un interval în care românii au fost afectaţi de concedieri, tăieri de salarii sau creşteri de taxe.

Mai mult, cererea de carburanţi a scăzut, companiile petroliere compensând volumele pierdute prin scumpirile aplicate şi puse de fiecare dată în legătură cu cotaţiile internaţionale la produsele petroliere".

Curierul Naţional remarcă totuşi faptul că "în ţara noastră toate preţurile carburanţilor se scumpesc deodată şi la acelaşi nivel". Sub titlul "Cine va pierde din războiul benzinei?", ziarul scrie că Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România îşi exprimă clar dezacordul faţă de ceea ce ea numeşte "politica de preţuri monopolistă practicată de companiile petroliere şi solicită Guvernului să adopte o poziţia hotărâtă de stopare a fenomenului".

Sub titlul "Investigaţia privind preţurile la carburanţi. Consiliul Concurenţei nu are dovezi pentru un complot al benzinarilor", cotidianul Bursa relevă că "ancheta pe piaţa carburanţilor durează din... 2005. Tărăgănarea anchetelor desfăşurate de Consiliul Concurenţei a depăşit toate recordurile instanţelor de judecată".

"Din păcate, existenţa unui monopol este greu de dovedit în ţara noastră pentru că justiţia îl percepe ca o înţelegere scrisă", scrie Curierul Naţional, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, Dan Matei Agathon.

Ziarul Financiar publică un articol intitulat "România are petrol, dar benzina fără taxe este mai scumpă ca în Austria fără petrol". "În România preţul ar trebui să fie un pic mai ieftin pentru că avem petrolul aici şi deci nu sunt costuri de transport". Pe de altă parte, relevă ziarul, "avem costuri de procesare mai mari.

La noi tehnologiile sunt din 1980, în timp ce în Vest tehnologiile utilizate sunt de dată mai recentă. Mai mult, costurile de producţie de la noi pentru extragerea petrolului sunt mai mari. România nu mai are câmpuri petroliere cu erupţii naturale, mecanismul de extragere a petrolului devenind foarte complex şi scump". "Potrivit specialiştilor în domeniu, singurul lucru pe care îl poate face statul român pentru a mai reduce preţul plătit de populaţie este scăderea TVA-ului", pentru că la cotaţii nu are cum să umble.

"Cotaţia internaţională nu ţine cont de noi", conchide Ziarul Financiar.

Despre Consiliul Concurenţei, mai precis despre amenzile de 132 de milioane de lei aplicate de acesta anul trecut, este vorbaîntr-un articol din Curierul Naţional din care aflăm că cea mai mare amendă a fost aplicată Poştei Române, 103,3 milioane de lei (31,5 milioane de euro) si că "pe locul 2 în top se află Raiffeisen Bank, aceasta fiind sancţionată cu 14 milioane de lei (3,4 milioane de euro) pentru furnizarea de informaţii inexacte în cadrul investigaţiei privind piaţa românească a serviciilor bancare şi interbancare".

Sub titlul " Banca Mondială recomandă Guvernului înjumătăţirea numărului de ordonanţe de urgenţă", Ziarul Financiar scrie: "Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Mondiale au convenit ieri să înceapă aplicarea planului de acţiuni elaborat în urma recomandărilor instituţiei financiare şi care urmăreşte, în principal, simplificarea mediului de afaceri şi reducerea birocraţiei, au declarat surse guvernamentale".

Ziarul Financiar publică un punct de vedere semnat de Adrian Vasilescu axat pe ideea că "avem nevoie ca de aer, în acest an, de creştere economică. De fapt, avem nevoie de un PIB cu semnul plus". "Altfel, se va ajunge inevitabil la o reducere a încasărilor bugetare, îndeosebi a celor din impozitele pe profit şi din taxa pe valoarea adăugată".

În acest an societatea românească va fi nevoită să pornească bătălia pentru ieşirea din recesiune, susţine autorul. "Bine ar fi dacă statul şi-ar soma propriile întreprinderi: ori să se adapteze concurenţei şi competitivităţii, ori să iasă din piaţă" (...) "Deocamdată, statul-proprietar e confuz şi ezită să-şi arunce întreprinderile în apele adânci ale concurenţei.

Din această cauză, în economie dăinuie încă o periculoasă stare de somnolenţă. Vrem, în 2011, mai mulţi bani la buget? Îi vom avea numai dacă întreprinderile statului vor fi profitabile, dacă valoarea adăugată va spori în întreaga economie şi dacă PIB-ul va fi cu semnul plus", conchide consilierul guvernatorului BNR în Ziarul Financiar.