Reţeta poloneză anti-criză: drămuirea banului public

Explicaţia pe care mulţi economişţi o dau pentru performanţele Poloniei vizează dependenţa mai redusă a acesteia de comerţ, comparativ cu ţări mai mici din regiune, ca Slovacia şi Cehia, precum şi faptul că deprecierea semnificativă a zlotului din 2009 a fost benefică pentru exportatori.

Analistul Eugen Rădulescu, director în Banca Naţională a României spune că România şi Polonia au pornit de la niveluri asemănătoare, de la o structură de producţie asemănătoare cu o bază mare de industrie grea şi constructoare de maşini şi cu o agricultură suprapopulată.

Cu toate acestea, Polonia a adoptat o cale care s-a dovedit a fi mai sustenabilă, pentru a trece de la stadiul de ţară comunistă relativ slab dezvoltată, la o ţară integrată destul de solid în Uniunea Europeană în acest moment.

Deprecierea zlotului în 2009 şi buna gospodărire a banului public au făcut din Polonia singura ţară din Uniunea Europeană care a scăpat până acum de recesiune.

Potrivit lui Eugen Rădulescu, polonezii au evitat "să se lase îmbătaţi de euforia intrării în Uniunea Europeană".

"După ce au intrat în Uniunea Europeană, polonezii nu s-au apucat să aibă deficite din acestea absolut incredibile bugetare, care practic să golească cămările statului când era bine.

"Spre deosebire de noi, ei au avut o politică bugetară foarte prudentă aşa încât anul trecut, în 2009, când într-adevăr era nevoie de intervenţia bugetului public pentru a îmbunătăţi situaţia economică, au putut s-o facă", mai spune Eugen Rădulescu.

Directorul din BNR apreciază că România, în momentul de faţă, îşi foloseşte toate resursele pentru a plăti majorările salariale şi de pensii decise într-o manieră absolut imprudentă, în 2007 şi 2008.

"Polonia, comparativ cu România, adoptă măsuri de stimulare a economiei, care să le aducă venituri mai târziu", a concluzionat Eugen Rădulescu.