PIB a scăzut cu 2,6% la începutul acestui an

Produsul Intern Brut a scăzut în primele patru luni ale acestui an cu 2,6% în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, deşi industria a înregistrat o creştere de peste 4% în trimestrul întâi.

Este însă singurul sector pe creştere conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în rest, construcţiile cu cel mai consistent procent, comerţul, transporturile şi serviciile au înregistrat scăderi, ducând astfel la sume mai mici încasate la bugetul de stat din impozite cu peste 10%.

Aceste date certifică faptul că economia românească continuă să se afle în recesiune.

Autorităţile au luat deja în calcul o evoluţie mai proastă a economiei în 2010, modificând prognoza iniţială de creştere economică de la 1,3% la stagnare, sau chiar la o scădere cu 0,5%.

Ca elemente pozitive trebuie menţionate contribuţia industriei şi cea a exporturilor, chiar dacă aceasta din urmă este mai degrabă un rezultat al colapsurilor al importurilor decât al îmbunătăţirii semnificativea competitivităţii produselor româneşti.

Ponderea impozitelor pe produs s-a redus cu peste 10%, ceea ce înseamnă că veniturile bugetare vor fi probabil şi mai scăzute decât se anticipa.

Joi a avut loc o dezbatere organizată de "Ziarul Financiar" pe tema situaţiei economice actuale a României la care au participat economişti, analişti, bancheri.

Atmosfera dezbaterii a fost mai degrabă dominată de pesimism pentru evoluţiile pe termen scurt şi de un optimism uşor moderat pentru cele pentru termen mediu şi lung.

Consilierul premierului, Andreea Paul Vass, a declarat convinsă că este posibil un miracol economic al României pe termen lung, însă pentru asta este nevoie de o populaţie bine educată şi care să fie dispusă să realizeze investiţii de capital cu risc.

În plus, este nevoie, în opinia sa, expansiunea exporturilor bazată pe creşteri de productivitate şi competitivitate, de orientarea investiţiilor publice cu precădere către infrastructură şi asigurarea accesului la serviciile de bază şi de o prodenă bugetară.

S-a vorbit de asemenea mult de modernizarea şi eficientizarea instituţiilor statului, despre reconstrucţia brandurilor româneşti, despre necesitatea unei implicări mai mari a antreprenorilor români în economia României, despre valorificarea potenţialului foarte mare oferit de agricultură, despre nevoia de implicare mai activă a băncilor în sprijinirea economiei reale şi a dezvoltării ţării noastre.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, are câteva lecţii, despre care consideră că trebuie să fi fost învăţate de politicieni, mediul de afaceri şi cetăţeni în urma crizei economice şi financiare.

"Pentru politicieni: cheltuielile permanente, gen pensii şi salarii trebuie finanţate din venituri permanente, nu din împrumuturi sau bani din privatizări, iar sfaturile specialiştilor să fie ascultate mereu şi nu numai în perioadele dificile", spune acesta.

"Pentru mediul de afaceri: perioada de bani câştigaţi uşor a apus pentru totdeauna şi dacă ai un... şi cea de-a doua: dacă ai un stat cu taxe şi impozite în general sub media UE nu poţi pretinde măsuri de sprijin pe partea de cheltuieli bugetare" a adăugat Valentin Lazea.

"Şi, în sfârşit, pentru cetăţeni: feriţi-vă de cadourile politicienilor, mai ales de cele făcute în perioadele electorale - cu referire evident la majorările de salarii şi pensii din anii precedenţi - şi puneţi deoparte bani albi pentru zile negre" a încheiat economistul şef al BNR.