Mircea Coşea: Nu putem să rezolvăm problema deficitului numai tăind

Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Guvernul și-a asumat luni în Parlament răspunderea pe cinci proiecte de lege din pachetul 2 de măsuri fiscale. A șasea lege din pachet, cea privind reforma administrației locale, a fost amânată după ce coaliția de guvernare nu a reușit să ajungă la un acord.

Invitatul "Apelului matinal" este prof. univ. dr. Mircea Coșea. Bună dimineața!

Sărut mâna. Bună dimineața!

Din punctul dumneavoastră de vedere, care măsuri sunt benefice și dacă sunt și vreunele nepotrivite?

Din punctul meu de vedere, acest pachet 2 este o deziluzie și o certitudine în același timp. Deziluzia constă în faptul că s-a continuat cu această viziune strict contabilă, mărginită din punct de vedere al efectelor pe termen mediu și lung, că nu s-a trecut la o viziune mai amplă în legătură cu adevărata situație a României. Certitudinea este că acest pachet va aduce România în criză, în criză economică, nu în criză bugetară, în aproximativ o lună, o lună jumătate vom vedea criza. Acest pachet împreună cu primul pachet, acest guvern generează criză economică. Noi am avut o criză bugetară, ca urmare a guvernării anterioare, o criză bugetară pentru un deficit mare. Nu e o chestiune foarte complicată, s-a văzut și în alte țări, e o chestiune care se rezolvă de obicei pe niște căi cunoscute, care înseamnă flexibilizarea fiscalității mediului de afaceri, investiții foarte masive, tăiere în ceea ce înseamnă cheltuieli bugetare neavenite și o atragere mai serioasă a fondurilor comunitare sau capitalului străin. La noi a fost total diferit, adică s-a mers pe o chestiune care nu s-a practicat nicăieri, nu se practică nici acum. De exemplu, Germania, Polonia, care au alte politici. La noi s-a aruncat toată această povară pe populație, pe veniturile populației, o impozitare crescută a mediului de afaceri, ceea ce generează criză. Vom avea o criză care se va vedea în primul rând prin căderea consumului într-un ritm pe care nu l-am mai cunoscut din 1990, prin creșterea șomajului, un indicator macroeconomic pe care nu l-am mai avut din 1990 la asemenea amploare, pentru că aceste măsuri scot din mediu productiv foarte multe companii, firme mici, mijlocii, dar și companii mari. Vom avea o cădere a producție pentru că impozitarea marilor companii multinaționale, dar și românești va duce la așa ceva și, în sfârșit, inflația probabil va ajunge la un nivel cu două cifre, așa cum preconizează și Banca Națională. Ăsta e rezultatul acestor măsuri. Cea mai mare greșeală care se face, chiar dacă am trece cu vederea peste faptul că cei care guvernează azi nu au amploarea fenomenului, ei vin dintr-un mediu mic, dintr-un oraș provincial care nu are nici legătură cu exteriorul din punct de vedere al pieței de capital care nu înțelege amploarea fenomenului, mă rog, asta este. Dar cea mai mare greșeală este că această austeritate impusă în mod absolut contabil, fără să se pună în vedere efectele pe termen mediu și lung, efecte contrarii, nu a fost dublată această austeritate încă de la început cu un plan de relansare a economiei. Așa trebuia, să existe un plan de relansare, pentru că, cum spunea președintele României, mai avem de tras vreo doi ani, dar această tragere de doi ani va fi, până la urmă, ponderea unei căderi absolute a economiei românești. Toată lumea e de acord cu asta, toți analiștii, nu se mai poate, economia va cădea, va fi la un nivel foarte jos. În acel moment nu mai poți să relansezi economia, îți trebuie foarte mare timp, foarte mult, sacrificii foarte multe, deci trebuia concomitent să existe un plan de relansare a economiei, investiții care în loc să fie stimulate sunt tăiate. Aici o altă deziluzie pe care o am personal, pentru că nu sunt afiliat niciunui partid, este aceea că PSD-ul tot propune, tot promite de câtva timp că va veni cu un plan de dezvoltare, de stimulare a economiei, nu a venit nici până în ziua de azi. De ce mă refer la PSD? Pentru că PSD-ul fiind un partid de natură socială, ar trebui să apere pe cetățenii țării, să aducă niște argumente care să sprijine măcar menținerea unui nivel de trai rezonabil. A mai făcut câte ceva, s-a mai referit la veterani, la mame, la copii, lucruri minore. Trebuia să se opună radical creșterii TVA-ului, lucrul ăsta ar trebui să fie spus, iar în acest moment, trebuie să ne așteptăm la un șoc puternic, conform datelor publicate chiar astăzi, publicate și auzite și în mass media, este că, în medie, facturile la energie, adică curent și gaze, vor crește cu 76%, iar impozitele locale între 70 și 80%. Vă dați seama ce povară pe populație, cum vor suporta oamenii lucrul acesta, este o chestiune pe care ar trebui să și-o pună cei care ne guvernează, pentru că intrăm într-o perioadă de mare dificultate pentru noi cetățenii și mediul de afaceri românesc.

Măcar lansăm noi întrebări. Domnule profesor, ce ni se pare, celor care suntem mai puțin pricepuți în ale economiei, dumneavoastră spuneați de o criză strict contabilă, până la urmă când se iau astfel de măsuri, mă gândesc că nu se întreabă doar contabilii, nu? Economiștii, analiștii, specialiștii, finanțiștii.

Eu am aici un semn de întrebare extraordinar, și mă întreb așa ca și dumneavoastră, dom'le, oamenii ăștia nu știu economie, nu se gândesc? Nu se gândesc atunci când pe o criză să arunci, de pe o zi pe alta, 40.000 de oameni în șomaj, la care dacă te gândești la familii, înseamnă minimum 80.000, nu te gândești la efectele sociale imediate, nu îți faci un plan? Asta este o chestiune care mă preocupă, pentru că există și a doua variantă, nu cumva asta se vrea? Nu se vrea cumva ca România să cadă atât de mult încât să fie obligată să apeleze fie la Fondul Monetar Internaţional, care va veni cu nişte dobânzi mai mici... Pentru că asta e singura cale a Guvernului. Guvernul nu dezvoltă economia, Guvernul se împrumută, chiar astăzi se împrumută, cu milioane. Deci, în momentul în care vrei să cobori economia atât de mult încât să aduci Fondul Monetar, nu e vorba numai de o dobandă mai mică, e de faptul că Fondul Monetar îţi impune să scoţi la vânzare garanţie la împrumut active ale statului, resursele statului, poate în energie, poate resurse minerale, poate în resursele agricole, așa cum s-a întâmplat și în alte țări. Așa s-a întâmplat în Grecia, Grecia și-a vândut insule, și-a amanetat portul pe 90 de ani. Mă gândesc și la varianta asta, pentru că, pe de altă parte, aici suntem la o situație și la o perioadă în care e atât de opacă politica Guvernului, atât de lipsă de transparență, atât de puține explicată populației, încât avem această situație în care predictibilitatea este aproape nulă, nu știm ce ni se va întâmpla. Şi dacă mie, ca cetățean, nu știu dacă mâine sau poimâine, voi mai putea să cumpăr un kilogram de carne în loc de două cum făceam înainte, pentru oamenii de afaceri o tragedie, că ei nu știu cum business plan-ul, nu știu cum să dezvolte, să dea oamenii afară, să angajeze... Economia este într-un haos, aşa cum spunea...

Și dumneavoastră ce măsuri ați vedea acum pentru relansarea economiei?

Doamnă, în momentul de față, trebuie să vedem care e cauza acestei situații din punct de vedere al deficitului. Deficitul bugetar este o consecinţă a deficitului comercial. România este singura țară din Europa care trăiește 70% din import, unii zic chiar 72% din import, adică tot ce consumăm noi, de la alimente până la bunurile de investiţii, sunt de import. În momentul acesta nu poți să nu ai deficit, pentru că ai o pierdere la import față de export. Deci ceea ce trebuia făcut acum era stimularea neapărat a producției interne, pentru ca România să aibă o ofertă mai mare pe piață, să reducem deficitul. În momentul în care avem o vară, care este anotind de fructe, legume și așa mai departe, trebuia să existe o stimulare a procesatorului pentru a produce în țară zahăr, ulei, conserve și așa mai departe, nu să importăm. Aflu acum din presă că vin ucrainienii se face în România o fabrică de ulei, ucrainienii care sunt în război. Şi noi ce facem?

O vindem bulgarilor, pe cea pe care o avem, Argus, dacă nu greșesc.

Da, da, da. Uitaţi-vă în magazine: începând de la bulionul care este cea mai simplă prelucrare a producției de roșii până la alte produse de uz alimentar, sunt de import. Nu putem să rezolvăm problema deficitului numai tăind, numai tăind. Tăiatul are o limită! Dacă nu poți să mergi mai departe, noi intrăm într-un cerc vicios. Tăind, tăind, nu mai ai de unde să recuperezi, nu mai ai de unde să pleci mai departe. De-asta insistăm pe un program de stimulare a economiei. Trebuie să stimulăm, să producem. Dacă nu producem, dacă nu creăm locuri de muncă, dacă nu ajutăm pe întreprinzători să aibă o afacere, mică, mare, nu contează, dacă nu îi scutim de aceste taxe aberante, care vin una după alta, una după alta, nu avem cum să mergem mai departe decât să vedem cum România cade în fiecare zi. Am ajuns să fim o țară care din progresul pe care l-am avut, cea mai importantă țară care a recuperat distanța de economia europeană de la aderare până acum, să devenim o țară care în fiecare zi, devine campionul pierderii.

Poate că așa este, dar să punctăm totuși, domnule profesor, că deficitul comercial a tot crescut, indiferent de cine s-a aflat la conducerea țării. Și mă gândesc și la guvernanți, în primul rând.

Bineînțeles. Este o politică care s-a voit așa, pentru că România ar trebui să fie sau s-a voit să fie o piață de desfacere pentru surplusurile importante de alimente, fie din zona Europei Occidentale - Franța, Italia, Spania - fie din zona extracomunitară, în primul rând, Turcia. Asta s-a dorit. Încercarea de a crea în România o industrie de prelucrare a materiei agricole, celebrul program Unirea, a fost sabotat, a fost sabotat, a fost distrus, pentru că nu trebuia să facă concurență marilor retaileri care vin în România cu mărfuri de import.

Dar totuşi măsurile de până acum au avut un impact în ceea ce privește menținerea rating-ului de țară al agenției Fitch. Cum explicați?

Doamnă, ce contează ratingul de țară? De ce ne amăgim cu astfel de lucruri? Ratingul de țară înseamnă, în principiu, în teorie, că te împrumuți mai ieftin. Noi asta dorim, ăsta e scopul României, să se împrumute? Noi mergem mai departe și ne dezvoltăm prin împrumut? Ne bucurăm că ne împrumutăm mai ieftin, în loc să ne bucurăm că producem mai mult în România și că reducem datoria externă? Noi ne bucurăm că mărim datoria externă cu dobânzi mai mici, în loc să ne bucurăm că reducem datoria externă. Deci lucrul ăsta este manipulatoriu, ne tot sperie că va fi o perioadă critică cu junk-uri și așa mai departe. Nu contează, nu contează. România se va împrumuta în continuare și cu junk și fără junk. Știţi de ce? Pentru că are o rezervă importantă la Banca Națională, care e o garanție. Deci lucrul ăsta, că vor intra în incapacitatea de plată, că suntem într-o situație disperată, este manipulatoriu, ca, noi, cetățenii, să ne speriem atât de tare de ce se va întâmpla, încât să admitem cu inima deschisă să nu mai mâncăm, să nu ne mai îmbrăcăm, să nu mai plecăm în concedii. Ăsta e un lucru care trebuie spus cu foarte mare tărie. Este o chestiune care nu are legătură directă cu actuala situație a Rămâniei. România nu va intra în incapacitatea de plată. Iar un centru important de gândire, care e Banca Națională a României, prin gândirea unui economist de mare valoare, domnul Cosmin Marinescu, fostul consilier prezidențial, a spus foarte clar, e o mare greșeală să se confunde situația actuală a Rămâniei cu situația Greciei sau Argentinei. Nu suntem în acea situație. Nu avem nevoie de astfel de sacrificii. Nu avem nevoie să tăiem pensile și salariile. Puteam, foarte bine, să rămânem la același nivel, să nu ridicăm TVA-ul, dar să punem în mișcare economia. De ce nu se pune în mișcare economia? De ce asistăm la acest record de falimente pe care România îl are în Uniunea Europeană? Pentru că România trebuie să importe. În situația actuală de criză la nivel european, România este un debușeu important, /.../.

Poate importăm și noi, dar poate importăm și noi până la urmă ideile foarte bune care au promovat în altă parte și au dus la progres. Vom mai discuta...

În Germania, spre exemplu. În Germania, spre exemplu, în aceste zile.

Cu siguranță vom mai discuta. Vom vedea ce se va întâmpla și după asumarea proiectelor de lege din pachetul 2 de măsuri fiscale. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal", profesor universar doctor Mircea Coșea./editor Florin Lepadatu/