Germania rămâne principalul partener comercial al României, iar rata de creştere a schimburilor comerciale dintre cele două ţări este una impresionantă, s-a afirmat, vineri, la un eveniment organizat la Cluj-Napoca.

Interesul oamenilor de afaceri germani este stimulat de apropierea geografică şi culturală. Acestea sunt concluziile primei dezbateri care a avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul ediţiei din acest an a Herbstfest - Festivalul de toamnă al economiei germane. Claudiu Pădurean, corespondentul RRA, a fost acolo.

Reporter: Potrivit ambasadorului României în Germania, Emil Hurezeanu, în cei 10 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, rata medie de creştere a comerţului bilateral dintre România şi Germania a fost de 10%. Anul trecut, creşterea a fost şi mai mare, de 15%, după cum spune Emil HUrezeanu.

Emil Hurezeanu: România este cea mai mare ţară periferică din Uniunea Europeană care nu îşi pune problema despărţirii sau a reamenajării centrifugale, ci a recentrării şi a solicdarităţii. Este o şansă pe care nu ar trebui să o pierdem. Economia ne ajută. Eu am întâlnit, acum două-trei săptămâni, domnul Meier-Klodt ştie, un mare investitor german, despre care i-am vorbit şi domnului fost ministru al dezvoltării şi viceprim-ministrului Dâncu, în urmă cu câteva luni, care a spus: Nu mai vreau să vin în Vest. A mai avut o tentativă, a vrut să vină în Vest, nu avea autostradă sau nu ştiu ce nu avea atunci, s-a dus în Polonia. Nu, vreau să vin şi în Est!

Reporter: Pentru ca România să rămână legată de nucleul dur al Uniunii Europene, o prioritate trebuie să fie intrarea în zona euro, a spus fostul premier Emil Boc, în prezent primar al Clujului.

El a adăugat că, atunci când a demisionat din postul de premier, era pregătit proiectul aderării României la moneda unică europeană în anul 2015.

Emil Boc: Eram la guvern, exista un asemenea plan, corelat cu Banca Naţională, de integrare în intervalul 2013-2015 în zona euro, cu nişte elemente de ţinte de deficit, cu stat doi ani în antecamera intrării în zona euro, cu respectarea tuturor celor cinci condiţionalităţi majore prevăzute pentru zona euro, grele, dar benefice şi pentru economia românească, şi pentru cetăţeni. Pentru că asta înseamna competitivitate, asta însemna garanţia dobânzilor şi a altor elemente. Mult mai multe sunt avantajele integrării în zona euro decât dezavantajele.

Reporter: România trebuie să renunţe la birocratizarea procesului de atragetre a fondurilor europene, pentru a-şi accelera dezvoltarea cu ajutorul acestor bani, a spus europarlamentarul Daniel Buda.

Daniel Buda: Există o foaie de parcurs foarte clară pentru Uniunea Europeană, problema este unde vom fi noi. Cu alte cuvinte, avem acest pahar, ce punem noi, ca ţară, în acest pahar pentru viitoarea perioadă pe care o avem în faţă? Pentru că, din păcate, România de astăzi trebuie să observe că da, avem un handicap foarte mare în ceea ce înseamnă absorbţia fondurilor europene. Fără doar şi poate, aderarea la Uniunea Europeană a fost, poate, cel mai bun lucru care i se putea întâmpla României, de-a lungul existenţei sale. Pentru că ne uităm la banii care au venit în România, câţi bani am dat, şi vedem că ne dă cu plus.

Reporter: Oamenii de afaceri români şi germani care au participat la conferinţă estimează că, în viitor, cooperarea economică româno-germană va deveni şi mai intensă.

De asemenea, ei cred că dezvoltarea României se va accelera, după ce ţara noastră va adopta o serie de reforme, printre care cea a administraţiei publice, în sensul dezvoltării regionale.