George Bădescu, Asociația Marilor Rețele Comerciale: Serviciile logistice sunt supuse unei presiuni foarte mari, având în vedere numărul de colete venite

Realizator: Daniela Petrican

În 2024 au intrat în Uniunea Europeană, fără taxe vamale, circa 4,6 miliarde de colete cu valoare de sub 150 de euro, iar 91% dintre ele provin de pe marile platforme de comerț din China. Ca reacție la numărul uriaș al acestor colete, a căror valoare este de multe ori subevaluată intenționat, Bruxelles-ul a decis impunerea unei taxe vamale de 2 euro, în timp ce taxa propusă de România pentru coletele mici venite din afară spațiului european este de 5 euro, 25 de lei, indiferent de produs, măsura urmând să intre în vigoare la 1 anuarie 2026. Despre implicații discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", George Bădescu, membru al Consiliului Economic și Social European și director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. Bună dimineața!

Bună dimineața, mulțumesc pentru invitație!

Vă mulțumim și noi că ați acceptat invitația noastră. Haideți să aflăm cât de oportună este o astfel de reglementare și cum schimbă situația reală pe piața europeană, unde companiile acuză concurența neloială din China.

Această tendinţă sau acest subiect a căpătat o amploare mare, mai ales în ultima perioadă de când a devenit evident că la nivelul concurenței internaționale, Uniunea Europeană riscă să rămână, să spunem, în urmă sau să nu reușească să fie foarte competitivă în disputa extraordinară din punct de vedere al performanței economice cu blocuie reprezentate, să spunem, de Statele Unite și zona asiatică, China și dar și alte țări. Și există într-adevăr discuții pe această temă, dezbateri care practic au rezultat în ceea ce a spus și dvs. mai devreme, în ideea de a face derogări de la Codul Vamal al Uniunii Europeane, care să, pe de o parte, să echilibreze, să spunem, presiunea logistică a acestui val uriaș, am putea spune, de mărfuri, colete de valoare mică venite în special dinspre zona asiatică, pe de o parte, iar pe de altă parte de a încerca să protejeze, să spunem, atât poate comerţul tradițional, manufactura tradițională, dar și, să spunem, standardele de producție, până la urmă, dacă vreți, standardele de calitate a vieții care poate ar fi afectate de această concurență. Și mă refer aici la conformitățile care, mai ales, provin din zona aceasta de respectare a legislațiilor de mediu, de trasabilitate, și, în general, de aspecte care, până la urmă, fac diferența în ceea ce privește valoarea unui anumit produs atunci când vorbim despre costurile la care este achiziționat pe o anumită piață.

Apropo de costuri, ce spun companiile la noi și cum arată situația în România, unde autoritățile, cum spuneam, impun taxarea cu 25 de lei, mai mult decât dublu față de valoarea europeană?

Acum este adevărat că, practic, aș putea spune că există deja o mică tradiție, care e uneori chiar mai mare, să luăm poate niște reglementări europene și să le considerăm că ele nu sunt suficiente sau nu sunt îndeajuns de stricte pentru zona noastră și atunci să le îmbunătățim, să zicem așa, la nivel național. Nu este acesta singurul domeniu. Din această perspectivă putem spune că, pe de altă parte, taxarea cu o sumă poate mai mare decât în alte țări europene, într-un fel a venit și în contextul în care, să spunem, traversăm o zonă cu turbulențe bugetare și atunci și statul este interesat să își, eu știu să își optimizeze, dacă pot să zic așa, această situație a veniturilor. Aceasta poate fi una din explicațiile pentru care această taxă este mai mare actualmente în România. Pe de altă parte însă trebuie să admitem că și serviciile logistice, poate, din România, la ora actuală, sunt supuse unei presiuni foarte mari, având în vedere, cum spuneam, numărul de colete venite, dar și faptul că, pentru a face față unui asemenea efort, probabil multe din aceste companii care, în primul rând, se ocupă de logistica prin care aceste produse vin pe piața românească, ar fi nevoite poate să angajeze mai mulți lucrători, să aibă platforme de o anumită complexitate, toate acestea ar rezulta în costuri și le-ar face mai puțin competitive în disputa această comercială cu companiile care sunt din afara zonei Uniunii Europene.

Și credeți că vom vedea și o scădere a volumului de mărfuri extracomunitare importate sau ne putem aștepta ca producătorii din China, de exemplu, să se adapteze și să ajusteze și ei prețurile?

Lăsați-mă să cred, ca cineva care este de ceva timp în zona aceasta, în fenomenul comerțului, că cea de-a doua variantă pare, totuși, plauziblă în sensul în care, având în vedere modalitatea în care au reușit într-o perioadă foarte scurtă să vină cu produse realmente competitive și nu numai în zona micilor colete, ci în general, zona aceasta, să spunem, asiatică, dar și în contextul noilor dispute comerciale cu Statele Unite, deci la nivel global vorbim acum, probabil că va exista un proces rapid de adaptare. Personal, cred că deja a și început și vom vedea foarte în curând că toate aceste diferențe sau aspecte legate de conformitatea produselor sau de faptul că nu au un sediu sau un depozit pe teritoriul unui stat, inclusiv în România, vreau să spun din interiorul pieței unice, va fi foarte repede surmontat și concurența își va spune din nou cuvântul.

Ați amintit de Statele Unite ale Americii. Anterior au aplicat un mecanism similar pentru pachetele sub 800 de dolari importate. Care au fost urmările după modificarea legislației americane?

La nivelul informațiilor pe care le avem, piața americană este poate mai dificilă pentru zona aceasta asiatică. Continui să mă refer generic la ea, nu aș vrea neapărat să identificăm o anumită țară, deși lucrurile sunt destul de clare, dintr-un anume punct de vedere. Deci piața americană este, la ora actuală, mai dificil de penetrat poate decât piața Uniunii Europene și cred că - și există păreri - că de fapt asta a fost și intenția, să spunem, sau una din intențiile aplicării acestui tarif, acela de a deturna, ca să spun așa, în principal atenția către piața Uniunii Europene care pare la ora actuală una mult mai facilă. Asta și poate din cauza faptului că încă nu există, să spun așa, o prevedere care să fie unanim acceptată; vedem și diferențe chiar și la ora actuală, alături de România sunt și alte state care au impus taxe suplimentare de valori diferite. Cu alte cuvinte, asistăm în continuare la o anumită fragmentare în interiorul Uniunii Europene, ceea ce face ca, să spunem, un concurent care se uită la piața europeană să încerce și de multe ori să reușească să speculeze astfel de diferențe competitive între țările din Uniunea Europeană.

În concluzie, care vor fi implicațiile directe pentru cumpărători?

Bineînţeles că, nu e așa, din punct de vedere al consumatorului, întotdeauna acesta se uită la prețul cel mai mic, la atractivitatea cea mai mare. Deci, dintr-un nume punct de vedere putem spune că pot exista cazuri în care consumatorul ar prefera sau ar fi preferat să aibă acces la un anumit produs. Până la urmă, poate nu este chiar atât de interesat de originea lui. Însă, totuși, privind lucrurile mai în perspectivă, să nu uităm că în acest sector din România, vorbind acum, lucrează foarte mulți români, deci au locuri de muncă în aceste platforme online, în general, în acest lanț general de aprovizionare. Și, din punctul ăsta de vedere, dacă firmele locale nu vor reuși să facă față concurenței respective, vor exista urmări în zona aceasta a angajaților, a costurilor mai mari. Așa că, până la urmă, aceste lucruri ar trebui să prevaleze. Și chiar dacă, din punct de vedere al consumatorului, accesul printr-un preț mai mic la un produs, să spunem, care i se pare atractiv, poate părea prima opțiune, credem că trebuie să fie și alte considerente, una dintre ele pe care o aminteam referitor la locurile de muncă. Dar, până la urmă, și la respectarea, așa cum spuneam, anumitor standarde, anumitor... vorbim până la urmă de o calitate a vieții, iar produsele care nu respectă aceste cerințe legate de mediu, legate de siguranță, până la urmă, și vorbim aici de... nu numai de siguranța, să zicem, alimentară, dar și de siguranța produselor respective, de o lipsă a trasabilității exacte. Deci trebuie să conteze și aceste lucruri în alegerea consumatorului.

Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la "Apel matinal"! Invitat a fost George Bădescu, membru al Consiliului Economic și Social European și director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România./editor Florin Lepadatu/