Economia României "îşi revine"

Şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a afirmat la finalul misiunii de evaluare în România că economia din ţara noastră "dă semne de însănătoşire".

Potrivit lui Jeffrey Franks, faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au apelat la ultima tranşă a acordului de împrumut este un semnal pozitiv că Banca Centrală are rezerve suficiente.

Şeful misiunii FMI a spus că România trebuie transformată într-un loc mai atractiv pentru investitori, subliniind totodată că economia trebuie susţinută de exporturi puternice şi continue.

"România s-a înscris pe o traiectorie fermă de reducere a deficitului.

"Ţintele de deficit bugetar, de 4,4% din PIB în 2011 şi 3% în 2012, sunt realizabile", a declarat şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional.

''Nu am adus modificări semnificative proiecţiilor noastre. Vedem semne că economia îşi revine, că se reia creşterea. Ar trebui să ajungă la 1,5% în 2011, susţinută de o cerere internă din ce în ce mai mare şi de exporturi puternice continue", a spus Jeffrey Franks.

Oficialul FMI a menţionat că inflaţia a urmat în general traiectoria proiectată, dar presiunile preţurilor alimentelor şi combustibililor au împins preţurile de consum peste nivelul anticipat.

''Credem că inflaţia a atins nivelul maxim şi va reveni în intervalul ţintit de BNR în a doua jumătate a anului 2011'', a afirmat Jeffrey Franks.

În domeniul fiscal, rezultatele au fost încurajatoare, afirmă oficialul FMI, potrivit căruia eforturile guvernului de a pune ordine în acest sector "îşi arată roadele''.

"Ţinta de deficit pentru întregul an 2010 a fost atinsă cu o marjă substanţială".

Datoriile statului "nu au fost complet eliminate"

Printre alte reuşite ale acordului care s-a încheiat între România şi FMI, Jeffrey Franks a indicat eliminarea unei părţi consistente din datoriile statului, aşa-numitele arierate.

El a arătat că arieratele companiilor de stat totalizează 5% din Produsul Intern Brut al României.

"Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii economice. Firmele care au arierate nu au bani pentru investiţii, la fel cum nu au nici cele cărora li se datorează", a afirmat Jeffrey Franks.

Referitor la domeniul bancar, reprezentantul FMI a declarat că băncile au făcut faţă cu bine crizei însă "se mai confruntă cu problema creditelor nerentabile".

Jeffrey Franks a mai declarat că provocarea cea mai dificilă cu care se confruntă autorităţile române este în acest moment reforma companiilor de stat, mai ales în domeniile energiei şi transporturilor.

El a arătat că firmele din domeniul energetic nerentabile trebuie restructurate şi că transporturile trebuie îmbunătăţite pentru a permite producătorilor să transporte eficient marfa.

Sistemul financiar "rămâne sustenabil"

Cea de-a cincea evaluare în cadrul actualului program s-a încheiat cu succes şi Comisia Europeană va elibera ultima tranşă de 150 de milioane de euro, a declarat reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely.

El a arătat că deficitul bugetar a fost redus la 5% (inclusiv arieratele), de la 8,6% în 2009, şi că "anvelopa salarială a fost limitată la 39 de miliarde de lei". Anvelopa salarială este suma cheltuielilor cu salariile bugetarilor.

"România iese din procedura de deficit excesiv prin crearea şanselor de reducere a deficitului bugetar la 3% în 2012", a mai precizat şeful misiunii CE pentru România.

Istvan Szekely a arătat că un succes înregistrat de România este asigurarea sustenabilităţii sistemului financiar.

"Cea mai importantă realizare este aceea că a fost păstrată stabilitatea sistemului financiar românesc în timpul crizei financiare", a spus oficialul CE.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat în urmă cu două zile, că autorităţile române nu vor mai lua ultima tranşă de împrumut din acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru că "situaţia economică nu mai impune acest lucru".

Liderul Partidului Social Democrat, Victor Ponta, a calificat drept "mincinoase" declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora economia a fost stabilizată şi a afirmat că priorităţile anunţate de şeful statului nu sunt aceleaşi cu cele enunţate de FMI.