Renunţarea la ultima tranşă de împrumut, "o decizie bună"

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anticipează o scădere a inflaţiei faţă de anul trecut, în condiţiile în care majorarea TVA şi-a produs deja cea mai mare parte din efecte, producătorii agricoli estimează un declin al cererii şi nu se întrevăd noi majorări ale accizei la tutun.

Mugur Isărescu a precizat şi că termenii noului acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au fost deja conveniţi.

De altfel, preşedintele Traian Băsescu a anunţat duminică seară, că România nu mai are nevoie de ultima tranşă din actualul împrumut în valoare de aproximativ de un miliard de euro, iar acordul preventiv se va încheia pentru o perioadă de doi ani.

Economiştii privesc cu ochi buni renunţarea la ultima tranşă a împrumutului de la FMI

Actorii mediului economic sunt de acord că, în principiu, este o decizie bună aceea de a renunţa la tragerea ultimei tranşe din împrumutul de la FMI.

Preşedintele Traian Băsescu spunea că economia a fost stabilizată şi că s-au pus bazele unei creşteri durabile, iar guvernatorul BNR sublinia faptul că îmbunătăţirea poziţiei financiare internaţionale a României este evidentă şi că rezervele de la banca centrală sunt acoperitoare.

De aceeaşi părere este şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, care se întreabă însă de ce nu s-a luat mai demult o astfel de decizie.

"Faptul că nu se mai trage ultima tranşă de la FMI este salutar, întrucât ea nu va duce la creşterea prea mare a rezervelor BNR şi la tentaţia BNR de a interveni prea mult pe piaţa valutară, ceea ce după părerea noastră este dăunător pentru sectorul productiv din România.

"Aşa că mi se pare normală o astfel de decizie. Ea este neaşteptată doar prin faptul că se petrece pe ultima tranşă, deci înainte de a încheia de fapt acordul. Dar e bine şi acum", susţine Cristian Pârvan.

Vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România şi economist-şef al unei importante bănci care activează în ţara noastră, Nicolae Alexandru Chidesciuc, spune că decizia de a renunţa la ultima tranşă de la FMI este cea corectă, deoarece dă un semnal de încredere în exterior.

"Putem spune că în momentul în care s-a luat decizia de a se renunţa la această ultimă tranşă se transmite un semnal pozitiv pieţelor externe. Mai mult, pentru că noul acord ce urmează să fie semnat este pe doi ani se transmite un mesaj pozitiv suplimentar. De ce? Pentru că practic se acoperă şi anul electoral, şi din acest punct de vedere riscul unor derapaje scade; nu se poate spune că este eliminat, însă scade", declară acesta.

Acordul "nu a fost bine calibrat"

Analistul economic Dan Suciu crede că renunţarea la aproximativ un miliard de euro din banii de la FMI demonstrează faptul că acordul nu a fost tocmai bine calibrat din punct de vedere financiar.

"Pe de o parte, am putea spune că acest lucru arată că întreaga calibrare a acordului cu Fondul a fost cumva ratată. De altfel, dacă ne amintim primele obiective acum aproape doi ani - "centură de securitate", de siguranţă, ba, mai mult, "nici nu ştim dacă avem nevoie de el", dar cu toate acestea am împrumutat peste 13 miliarde de la Fondul Monetar -, arată ca întreaga calibrare a fost cumva prost făcută."

"La Banca Naţională existau resurse şi exista interes pentru păstrarea acestor resurse, pe de-o parte, şi în acest moment oricum nu se mai poate merge pe ideea eliberării din aceste resurse prin diminuarea rezervelor minime obligatorii, pentru că avem o presiune inflaţionistă.

"Cred că această sumă de 13 miliarde pe care am tras-o este o sumă dificil de gestionat pentru o economie ca a României", este de părere analistul.

Colaborarea României cu finanţatorii internaţionali nu se opreşte însă aici, fiind anunţat deja faptul că un nou acord, de data aceasta de tip preventiv, va fi semnat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Valoarea totală a acordului va fi de aproximativ cinci miliarde de euro pe o durată de doi ani, banii urmând a fi accesaţi numai în cazuri de urgenţă.