Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei "Energia Inteligentă": Tendință de reducere a prețului gazelor naturale pe piețele angro europene

Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

La 1 aprilie se încheie perioada de plafonare a prețurilor la gazele naturale, iar specialiștii estimează creșteri de peste 30%. În lipsa unei piețe predictibile, furnizorii se protejează majorând tarifele, semn al temerii față de instabilitate, dar și al dorinței de profit, în condițiile libertății comerciale.

Suntem în 2 februarie. Practic, peste mai puțin de două luni vom avea o piață a gazelor complet liberalizată, cu prețuri aliniate mai degrabă la risc decât la costuri. Iar din analizele recente reiese că deciziile de plafonare luate în ultimii ani au contribuit, paradoxal, la creșterea facturilor la energie.
Spre confirmare, suntem în direct acum cu invitatul "Apelului matinal", expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației "Energia Inteligentă". Bună dimineața!

Bună dimineața şi bine v-am găsit!

Bună regăsire! Așadar, existau oare și alte soluții în afară de plafonare?

Cu siguranță existau și alte soluții. Dacă ne uităm la nivelul Uniunii Europene, dintre cele 27 de state, doar trei state au ales să plafoneze prețul la gaz și energie electrică, celelalte state au mers pe alte construcții. În primul și în primul rând, au încercat să împartă aceste costuri suplimentare care au apărut cu ocazia evenimentelor din anul 2022 între stat și, respectiv, consumatori, aspect care a făcut ca în multe țări lucrurile să stea mai bine ca la noi, raportând costurile cu facturile de gaz și energie la bugetul familial sau câștigurile familiale care au existat. Și, mai mult, există state în care, după ce criza a trecut, adică începând cu anul 2024, ponderea costurilor cu energia electrică și gaze naturale în bugetul familial a revenit exact la nivelul anului 2020, adică de dinainte de izbunirea conflictului din Ucraina, în anul 2022. Deci, cu siguranță, au fost și alte cazuri, iar cazurile arată că acele țări au luat niște decizii potrivite.

Cum au reușit ei și de ce n-am făcut-o și noi?

În primul și în primul rând, cred că în acele țări - și vorbesc de țările din vestul Europei, în special - există într-adevăr o preocupare reală pentru oameni, o preocupare care se bazează pe cifre, se bazează pe impactul real, și mai puțin în zona est-europeană, unde în general lucrurile se tratează la modul global, la modul general, la uniformizarea la nivelul întregii țări a ceea ce se întâmplă. Și de aici și această diferență statistică, matematică, care a apărut între ceea ce s-a întâmplat în estul Europei - pentru că toate cele trei țări la care făceam referie se găsesc în estul Europei - şi ceea ce s-a întâmplat în vestul Europei.

Dar ce urmează pentru consumatorii casnici, în aceste condiții? Deja au apărut primele oferte după liberalizare.

Da, au apărut primele oferte. Sunt 14 oferte care în momentul de față se găsesc pe platforma ANRE, la comparatorul de preţuri gaze naturale, toate cu dată de plecare 1 aprilie 2026. Aceste oferte sunt mai mari decât prețul plafonat între 3% și 32%. Trebuie să spunem că sunt ofertele unor furnizori mici, adică încă ofertele pentru marii furnizori, cei care acoperă peste 95% din piață, nu au apărut. Asta, mie personal îmi indică că lucrurile sunt încă în zona aceasta de risc, că oamenii analizează. În același timp, trebuie să spunem că nu există tranzacții pe Bursa Română de Mărfuri, deci și furnizorii au o problemă, pentru că nu au deocamdată de unde să cumpere gaz natural și nu știu la ce preț o să cumpere acest gaz natural. Cumva, această stare ridică la cote ridicate elementul de risc pe piața gazelor naturale, și atunci când este risc este haos, este îngrijorare și toate duc la creșterea prețului, ceea ce și se întâmplă, România având un preț cu până la 20 de euro pe megawatt mai mare decât prețul pe care îl regăsim, în medie vorbesc, în zona Europei Centrale și de Vest, zona pieței de la TTF din Olanda. Iar acest aspect, din păcate, nu poate să fie pus decât pe seama incertitudinii și a necoerențelor care există în momentul de față, de două luni de zile: avem o zi în care se ridică plafonarea, a doua zi ne mai gândim, a treia zi facem un studiu, iar ridicăm plafonarea... Toate acestea nu fac decât, statistic, să crească prețul pe Bursa Română de Mărfuri.

Ca în infrastructura rutieră, nu? Un studiu de prefezabilitate, urmează cel de fezabilitate, și când ar trebui să pornim construcția, intervin contestaţii.

Totuși, e o mică mare diferență. Nu toată lumea are mașină, nu toată lumea se deplasează pe autostradă. Energie electrică trebuie să consume toată lumea, gaze trebuie să consume toată lumea pentru a se încălzi, deci există totuși o mică mare diferență.

Evident. Doar raportată la întâmplările din România. Și, totuși, țara noastră produce și energie electrică, este și unul dintre marii producători de gaz. Dar ce se întâmplă, totuși? Pentru că prețurile sunt mai mari decât la alții.

Da, raportat la nivelul anului 2025, practic, din producția internă consumul este asigurat într-o proporție de 93%, adică, per medie, importăm 7%, chiar dacă am văzut că la vârf de consum, cum s-a întâmplat în ianuarie, a trebuit să importăm o treime din ceea ce am consumat în acea zi cu un maxim de consum de gaz natural. La nivelul energiei electrice, din nou, producem undeva la 85% din ceea ce consumăm. Cu toate astea, avem prețuri mari. Cauzele sunt diferite pe gaz și energie electrică. Sunt cauze de natură internă, sunt cauze de natură externă; nu o să am timp să prezint toate cauzele, dar o să spun că, pe gaze naturale, ceea ce se întâmplă în momentul de față este lipsa, pur și simplu, a ofertelor de vânzare gaze naturale către furnizori. Ultima vânzare s-a făcut în noiembrie. Practic, de atunci n-au mai existat vânzări de gaze pe piața forward - asta înseamnă că, pur și simplu, furnizorii nu știu ce o să cumpere, la ce preț o să cumpere și, ca atare, spuneam deja că există acest risc și prețurile mari în ofertele de vânzare care eventual să acopere ceea ce prevăd eu sau gândesc ei că la un moment dat o să cumpere. Pe piața de energie electrică avem două importante cauze: cauzele interne și externe - externele, generate de ceea ce se întâmplă atât la nivelul congestiilor din Austria, care nu permite ca energia ieftină să ajungă din vestul și centrul Europei către estul Europei. Pe de altă parte, discutăm de ieșirea de patru ani de zile a unei piețe importante, cea mai importantă piață, cel mai important şi cel mai ieftin exportator de energie electrică, care era Ucraina, și în același timp apariția unei cereri suplimentare pe Moldova și Ucraina în zona est-europeană, care face ca prețurile din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Grecia și România să fie mai mari. Şi cauze de natură internă, care în primul și în primul se bazează pe diferența între momentul în care producem și în momentul în care consumăm. Producem foarte mult pe timpul zilei, atunci când nu există cerere de energie și când energia este ieftină aproape oriunde în regiune - în general vorbesc - și consumăm seara, când nu avem aceste surse, în general importăm foarte mult, și importăm la prețuri foarte mari, pentru că cererea este foarte mare. Deci, cumva, discutăm aici de un mod în care structura sistemului energetic și structura de producție s-au așezat în ultimii ani într-un mod absolut deficitar și anormal.

Sunt câteva amănunte interesante. Așa, ca ultimă întrebare: aminteați de congestia din Austria. Acolo nu se întâmplă nimic bun pentru noi? Adică nu rezolvă ei problemele, să ne vină și nouă energia electrică mai ieftină?

Acum o săptămână, a existat o decizie la Bruxelles prin care să se dea un impuls rezolvării și eliminării acestor congestii. Congestiile acestea au apărut într-un mod absolut întâmplător exact la momentul declanşării crizei, în 2022, dar cert este că această graniță face ca, dacă ne uităm în partea stângă a ei, adică de la Austria încolo, prețurile în general la energie electrică să fie mici și foarte mici, iar pe partea dreaptă prețurile la energie să fie mari și foarte mari. Să sperăm că prin această intervenție în sfârșit a Bruxellesului, într-un timp scurt se va elimina această congestie și asta va determina, din punctul meu de vedere, o scădere a prețului în Europa, deci Bulgaria, Grecia, România, Ungaria, până la 20 de dolari pe Mwh.

Se va întâmpla la fel și de la jumătatea anului 2027, când vom extrage gaz din Marea Neagră - în ceea ce privește, evident, prețul gazului?

Este clar că în momentul în care gazele din Marea Neagră vor ajunge în zona sud-est-europeană va exista o ofertă mare. Această ofertă mare ar trebui să determine reducerea prețului gazelor naturale pe piețele angro. În același timp, discutăm și de o tendință de reducere a prețului gazelor naturale pe piețele angro la nivelul Europei, la nivelul Americii și la nivelul Asiei. În momentul de față, această tendință de scădere a prețului există. Probabil că se va suprapune această apariție a gazelor din zona Mării Negre pe această tendință de descreștere, ceea ce, în mod normal, ar trebui ca la 1 aprilie, după 1 aprilie 2026-2027, prețurile de achiziţie să fie mai mici iar prețurile ofertate de furnizor și prețurile pe care le plătim noi consumatorii de asemenea să fie mai mici decât prețul plafonat care există în prezent.

Da. Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal"!/editor Florin Lepadatu/