Dan Vardie, APIA: Fără discuție, suferă toată lumea, pe tot lanțul industrial

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Piața auto din țara noastră a avut cel mai puternic declin din Europa luna trecută, arată cele mai recente date ale Asociației Constructorilor Europeni de Automobile. În țara noastră, în luna mai au fost înmatriculate peste 10.500 de autoturisme, față de aproximativ 15.600 în luna mai a anului trecut, ceea ce reprezintă o contracție de peste 32% în ritm anual, inclusiv în contextul amânării Programului Rabla de către autorități.

În schimb, piața auto din Europa a revenit pe creștere în luna mai, față de scăderea din aprilie. E adevărat, sunt multe alte noutăți, aproape 60% din autoturismele noi au fost vehicule electrice, iar în ceea ce îi privește pe constructori, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate de Volkswagen și de grupul Renault, ultimul, cu performanțe datorate și mărcii Dacia. E o temă interesantă, tocmai de aceea, alături de invitatul "Apelului matinal", Dan Vardie, președinte al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România, abordăm această chestiune. Bună dimineața!

Bună dimineața și vouă și ascultătorilor România Actualități!

Statistica nu poate fi ocolită în ceea ce privește piața auto din România. Ce a dus oare la acest regres?

Voi ați fost simpatici și cumva, fără să vă dați seama, ați amestecat niște lucruri, pentru că eu mă pregătesc să vă spun că sunteți optimiști, dezastrul este mult mai mare. Și de ce? Cifrele de care ați vorbit și care sunt riguros exacte - și vă felicit că sunteți printre puținii reprezentanți mass media care să uită la cifre - și Cătălin știe foarte bine că eu pledez de ani de zile să nu mai vorbim toți cum ne pricepem, să ne mai uităm și la cifre, că asta ne ajută să fim puțin mai exacţi. Ei bine, toate se referă în România de dinainte de Programul Rabla, deci cifrele sunt pe mai, când știam că vom avea un Program Rabla în luna iunie. Imaginați-vă dacă dezastrul de care voi ați vorbit și într-adevăr, asistăm la toate cifrele despre care spuneați. Vă mai dau una: minus 42% la mașini electrice, în condițiile în care, așa cum ați văzut în Europa, pe toată Europa vorbim de o creștere de plus 27%, doar mașini electrice. Imaginați-vă ce se va întâmpla în iunie și în lunile care urmează dacă Programul Rabla nu va exista. Cu siguranță, luna în care suntem și care în curând se va închide va fi o catastrofă, probabil cea mai mare catastrofă din, nu știu, ultima decadă, din această țară, pentru că vă pot confirma că există deja zeci, dacă nu peste 100 și ceva de dealeri care au făcut niște precontracte, care au blocat niște mașini și există mii de oameni, eu estimez că vorbim undeva la peste 10.000 de oameni care și-au făcut temele, s-au dus la ANAF și au luat documentația necesară, s-au dus la Taxe și Impozite, au luat şi de acolo, s-au dus la bancă, s-au dus la leasing, s-au dus, pentru că oamenii au zisL domnule, e un moment bun, statul iată că dovedește o seriozitate, îmi dă niște bani, trebuie să profit, cum este și firesc. Ei bine, în ziua cu pricina sau cu o zi înainte, li s-a spus: măi băieți, voi v-ați făcut temele? Da! Toată lumea e ok? Da! Ei, vă chemăm noi când o fi cazul.

Păi și atunci care sunt perspectivele după întârzierea programului de înnoire a parcului auto Rabla în România, acum, cu noul guvern și cu un nou ministru la Mediu?

Întrebarea, dacă ne referim la ce urmează, este o întrebare foarte bună, la care, deocamdată, vă asigur, nu știe nimeni răspunsul. De ce? Pentru că, în primul rând, abia s-au instalat. Deci, nu avem de unde să știm care este opțiunea, dacă vreți, a Guvernului pentru acest program. Sigur că tot sperăm să fie opțiunea de a reveni la ceea ce s-a stabilit, dar nu știm asta. Pe urmă avem în față un ministru, o doamnă, domnișoară foarte tânără, înțeleg că are 31 de ani și care - prin perspectiva vârstei - fără îndoială că nu are cum să aibă experiență și oricum expertiză, iarăși, înțeleg că nu are în acest domeniu, cu excepția unei activități în Parlament. Şi atunci, vă dați seama, pe de altă parte, sigur că orice ministru vine, trebuie să își ia în primire, trebuie să înțeleagă ce se întâmplă. Deci, estimarea noastră este că prima întâlnire pe această temă cine știe când va fi, probabil o săptămână - două, în cel mai bun caz. Noi deja - ca APIA - am înaintat cererea către Ministerul Mediului, ca să avem această discuție. De ce? Și asta cred că - din nou, Cătălin știe, că noi am mai vorbit - dar trebuie să înțeleagă toată lumea fundamentul greșelii făcute şi de ce oamenii au toate motivele să fie, nu supărați, furioși. Pentru că trebuie spus așa: legea prevede clar că un buget pe care AFM îl alocă nu poate aloca bugete decât pentru proiecte legate de mediu, ca să fie foarte clar. Ei bine, acel buget alocat nu poate fi transplantat, nu poate fi mutat în bugetul României în altă parte, de exemplu, ca să acopere evaziunea fiscală de care vorbim cu toții, dar nu cred că se întâmplă deocamdată nimic. Ei bine, nu, acest lucru nu se poate. Nu are voie nimeni, niciun ministru nu poate să o facă. A doua observație care, iarăși, a trecut foarte tangent, aşa, pe la mass media şi nimeni nu a băgat-o în seamă: pe bugetul AFM nici măcar Ministerul de Finanțe nu poate interveni. Cu alte cuvinte, ministrul de finanțe nu poate să îi spună ministrului mediului: dragul meu, vorbește la AFM și nu mai da la mașini electrice X bani, dă-le la altceva. Nu poate să facă asta., Legea îl împiedică. Sigur că a fost un abuz la un moment dat, dar asta este situația. În acest context, ca să înțelegeți mecanismele ciudate guvernamentale, sunt experți care au lucrat în guvern sau care lucrează și care mi-au explicat: domnule președinte, dumneavoastră nu înțelegeți un lucru și anume că pe poză, pe poza mare de buget consolidat, lucrurile se compensează. Şi i-am spus: domnule, dar mi se pare o nemernicie. Adică tu ai niște bani, că repet, nu poți declanșa un fenomen numit Programul "Rabla", Programul "Casa Verde", fără să ai buget alocat și, teoretic, legea spune să ai şi banii. Deci, nu poți, când te duci la bugetul consolidat, să te uiți, așa, la un buget mare și să spui: am o evaziune fiscală de 1,5 miliarde, dar nu e nimic, o compensezi cu banii de la AFM, că așa dă bine, mi s-a explicat, așa dă bine în imagine.

Da, asta este...

Aşa ceva este de neimaginat.

Nu se poate întâmpla, însă îmi amintesc declarația a noului ministru al mediului, Diana Buzoianu, care a punctat că Sistemul de Garanție-Returnare rămâne în prim plan, dar că va analiza cât de rapid va lua și o decizie privind celelalte programe: electrocasnice, Rabla, tractoare, auto, Casa Verde şi aşa mai departe. Dar în lipsa acestuia suferă și industria auto din România și nu mă gândesc neapărat la cei doi constructori care au uzine în țară, cât și la industria conexă.

Fără discuție, suferă toată lumea, toată lumea, pe tot lanțul industrial, comercial pentru că acesta este efectul. În momentul în care piața devine din ce în ce mai mică și, foarte important, Cătălin, total impredictibilă, toată lumea se panichează, toată lumea nu știe ce să facă şi asta se vede, repet, în tot lanţul, de la producători de componente până la ultimul dealer, să zicem, de undeva din ţară. E firesc. Peste toate astea se adaugă și celelalte componente politice, sociale, economice cu care ne confruntăm cu toții. Aoleu, o să crească prețul la petrol, aoleu, o să crească prețurile! Şi pe fondul acesta, că orice om are niște priorități în viață, lucrurile devin și mai confuze. Am fost întrebat de multe ori: cum vor evolua vânzările în următoarea perioadă?

Exact!

Eu cred că putem vorbi, putem vorbi ușor, dacă vorbim de mașinile electrice, putem vorbi ușor de o scădere în luna asta, lunile viitoare, dacă nu se întâmplă nimic, undeva la 50-60%, ceea ce este catastrofal. Nu există în Europa, ați văzut și voi cifrele. Numai România merge așa, cu minusuri de-astea galopante, inclusiv piața; mă aștept toată piața să scadă, pentru că, din nou, dacă nu ai o certitudine, plus șocul, tu te pregătești să dai examen la matematică, și când te duci dimineața la examen, ți se spune, da, dar, știi, o mică eroare, dumneata dai examen la fizică. Păi, domnule profesor, nu m-am pregătit. Nu știu, frate, acum asta e situația, adaptează-te. Cam așa suntem noi. Domnule, am avut o discuție, am făcut-o, am aranjat-o. Eu, AFM, v-am învățat ce aveți de făcut. Ei, acum asta e, ne ducem fiecare și facem ce vrem. Și atunci, în acest context atât de tulbure, orice prognoză este imposibilă, evident, și orice, cum să spun, predicție de bun simț spune că noi nu vom mai avea o piață normală în acest an, pentru că nu văd în intervalul care urmează, nu văd când piața se mai poate remonta ca să reușească, să revină la ceea ce noi numim o piață normală, știți bine, prognoza APIA a fost creștere zero. Adică, domnule, cât am avut în... românește, 2024, cam așa o să fie și în 2025.

Dar numărul stațiilor electrice de încărcare în România s-au înmulțit semnificativ?

Nu, nu, nu, deloc, nu s-au înmulțit deloc. Ele se înmulțesc doar prin bunăvoința câtorva operatori, care, sigur, oamenii sunt bine intenționați, fac și eu afacerile din treaba asta, cum este și firesc, că așa e lumea economică, dar semnificativ, cum bine spui tu, Cătălin, nu. De ce? Argumentul este cel mai important, e legat, din păcate, de Ministerul Transporturilor și trebuie să o spunem și public, pentru că nu are importanță cine conduce acum sau în viitor, poate așa cu noul ministru poate se va înțelege treaba asta. Toate drumurile naționale și toate autostrăzile din România sunt arondate, din punct de vedere administrativ, la Ministerul Transporturilor. Toate celelalte sunt la unități teritoriale.

UAT-urile.

Celebrele UAT-uri, exact. Ei bine, problema este că dacă ne uităm pe autostrăzi, nu... Există autostrăzi, s-au construit autostrăzi și e meritoriu, nu avem ce să comentăm aici. Problema e că ele n-au niciun fel de utilități, nu se pune problema de vreun curent electric și atunci, dacă există un investitor care spune, domnule, eu aș vrea să fac aici o voltărie. Voltărie este o licență pe care am inventat eu acum câțiva ani de zile și care definește o benzinărie care face numai încărcări mașini electrice. Perfect, fac o voltărie. Problema este că nu am curent. Ok, de unde îl iau? Păi uite-te mai încolo, sunt niște stâlpi. Ok, și cât costă? Ei bine, noi am pus această întrebare - APIA, vorbesc - la Ministerul Transporturilor și a fost o singură discuție, că după aia, ministrul, vechiul ministru n-a mai creat discuții, în care cei de la CNAIR au recunoscut public, domnule, ca să faci această operațiune, costă undeva 5, poate chiar 7 milioane de euro doar să tragi curentul. Pentru că, atenție, noi nu vorbim să tragă cineva două prize, noi vorbim de stații de încărcare, care în epoca modernă, dacă nu pleacă de la 350 de kW, din păcate.... Exact, în condițiile astea, dacă adaugi și investiția pe care o ai de făcut în echipamente, în clădire, în cafenea, etc., păi vine întrebarea: păi și omul ăla care e investitorul, nu contează cum îl cheamă, poate să fie și un gigant de electricitate, un gigant petrolier, în cât timp compania își recuperează banii? De ce ar face un efort financiar doar așa, de dragul românilor, de dragul României? Ei bine, nu, nu e cazul și noi am tot spus, bineînțeles că a rămas în aer discuția, domnule, nu cumva guvernul are o obligație să sprijine acest fenomen, că spune și Comisia Europeană, că spune însăși Ursula von der Leyen, care a menționat în ultimele declarații vis-a-vis de industria auto, că roagă guvernele să contribuie inclusiv financiar în a dezvolta tot ce înseamnă rețea, tot ce înseamnă cumpărători de automobile electrificate.

Da, eu cred că trebuie să așteptăm, să rămânem optimiști, poate că noii miniștri acum din guvernul condus de Ilie Bolojan știu exact ce trebuie făcut.

Să le dăm o șansă.

Exact, cu mulțumiri și vom reveni cu astfel de discuții, pentru că statisticile sunt neiertătoare. Invitatul "Apelului Matinal", Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România. Toți cei care își doresc un tractor nou, o mașină nouă sau panouri fotovoltaice, de exemplu, așteaptă cu încredere reluarea acestor programe./ editor Florin Lepadatu/