Celebru, printre altele, pentru diversitatea etnica, pentru atractiile turistice, pentru mostenirea culturala si pentru ca este un centru academic proeminent, orasul New York se face cunoscut in ultima perioada si pentru aparitia si dezvoltarea unor afaceri din sfera a ceea ce americanii numesc economia participativa sau consum colaborativ.

Practic este vorba de platforme online care intermediaza interactiunea dintre oameni facilitandu-le celor care au nevoie de anumite produse sau servicii intalnirea, in spatiul virtual si nu numai, cu alte persoane care le pot oferi temporar, contra unui cost, acele produse si servicii.

Noul concept se situeaza in contradictie cu cele doua principii care stau la baza tranzactiilor care se desfasoara in actualul model economic si anume ca utilizarea unui produs este legata de detinerea lui in proprietate si ca tranzactiile se desfasoara predominant intre o persoana si o organizatie, spune Arun Sundararajan, doctor in economie si profesor la New York University.

"Sunt daramate practic aceste doua idei. Mai intai se demonstreaza ca utilizarea unui obiect ori a unui produs nu mai este neaparat legata de detinerea in proprietate a acestuia si ca trebuie sa ne gandim la moduri in care mai multi oameni pot avea acces la anumite produse, nu cumparandu-le si apoi folosindu-le ci prin intermediul unor mecanisme gen piata, unde platesti pentru a folosi produsele respective numai atata timp cat ai nevoie de ele fara a fi nevoie sa le detii permanent.

"Cea de-a doua schimbare fundamentala este ca in loc sa existe predominant o interactiune cu organizatii sa ne indreptam mai degraba catre relatia directa cu alte persoane individuale", explică Arun Sundararajan.

Noua tendinta in economie "poate aduce beneficii majore"

El considera ca noua tendinta in economie poate aduce beneficii majore conducand la reducerea costurilor tranzactiilor, o mai mare usurinta in derularea acestora, o utilizare mai buna a resurselor de capital, a fortei de munca si a activelor existente dar si o diversificare a optiunilor aflate la dispozitia oamenilor.

Toate acestea vor conduce la o crestere a activitatii economice mai spune Arun Sundararajan.

Exista insa si pareri contrare, cum ar fi cea a directorului adjunct si in acelasi timp economist sef al Institutului pentru Politici Fiscale din New York, James Parrot.

Riscurile economiei participative

Acesta sustine ca noua economie participativa are efecte negative majore asupra afacerilor existente deoarece va produce o erodare a standardelor de munca si a salariilor in sectoarele aflate in competitie directa cu ea.

In plus el apreciaza ca efervescenta activitatilor de tip consum colaborativ a fost influentata de manifestarea efectelor crizei finaciare globale.

"Cu siguranta consider ca exista o conexiune aici.

"A fost o perioada economica fara precedent in toata lumea, inclusiv in Statele Unite ale Americii.

"Oamenii de la diferite niveluri sunt deranjati de continua slabiciune din economie, de cresterea lenta si de somajul ridicat.

"Asa incat au devenit mai receptivi la diverse forme alternative ale economiei, la modele noi care le permit sa-si completeze veniturile prin mai bune conexiuni cu piata muncii sau prin oferirea contra cost a caselor sau masinilor lor spre a fi utilizate temporar de catre alte persoane, de exemplu", afirmă James Parrot.

Temporare sau nu activitatile din cadrul economiei participative au ajuns sa se intinda pe o plaja foarte larga, de la oferirea masinii sau a casei personale spre utilizare de catre alte persoane pana la servicii de supraveghere a copiilor, a persoanelor in varsta sau a animalelor de companie ori de punere in contact a designerilor vestimentari debutanti sau a altor creatori cu potentiali clienti din intreaga lume.

In plus s-a dezvoltat si un segment paralel care pune la dispozitia celor interesati sa demareze o astfel de afacere platformele necesare pe internet dar si modalitati de asigurare a nivelului de incredere, siguranta si usurinta in derularea tranzactiilor pe aceste platforme.