Comercianții semnalează un fenomen de economisire și de renunțare la anumite lucruri

Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Consumul pe care se bazează PIB-ul României scade semnificativ pe măsură ce cresc temerile populației, în condițiile măsurilor de austeritate. Conform datelor Institutului Național de Statistică, vânzările cu amănuntul din România au scăzut în luna octombrie cu peste 1% față de luna anterioară și cu 4% față de aceeași lună a anului trecut.

Specialiștii consideră vânzările mult sub așteptări și văd chiar o încetinire a creșterii vânzărilor cu amănântul la 0,8% în 2025, comparativ cu 8,6% a anului trecut. Cum arată situația însă, cum ne influențează și mai ales la ce să ne așteptăm anul viitor, discutăm cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România. Bună dimineața!

Bună dimineața dvs. și ascultătorilor dvs.! Mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! La final de an, mă gândesc că se poate face un bilanț. Cum arată situația în acest moment, raportându-ne la perioada anterioară, să zicem?

Dacă ne raportăm la tot anul 2025, observăm că din august lucrurile au luat o turnură inversă, ca să zic așa, dacă prima parte a anului a fost o perioadă de creștere normală, pe care o știam cu toții de ani de zile, din august lucrurile au început să se schimbe și au început să scadă vânzările și prețurile în aceeași măsură să crească. Presiunea pe prețuri se vede foarte clar în statistici. Indicele prețurilor de consum în august față de iulie au crescut cu 2,1%, un salt destul mare pentru o economie deja tensionată. În octombrie 2025, inflația ajunge undeva la 9,7-9,8%, asta înseamnă că modul de creștere se temperează ușor și rămâne la un nivel la care erodează vizibil veniturile reale. Structura inflației ne arată că produsele s-au scumpit un pic diferit, alimentele s-au scumpit cu 7,6-7,8%, față de octombrie 2024, iar non-alimentul, cum îl numim noi, cu 11%, /.../ undeva la 10%.

Cum afectează acest lucru economia, care intră, conform unor specialiști, într-o perioadă de schimbare structurală?

E foarte, foarte simplu. Faptul că shopperii, clienții noștri nu-și mai permit să cumpere. Noi observăm chestia asta, că prețul, poate valoarea coșului de cumpărături a rămas la fel sau a scăzut puțin, în schimb dramatic observăm că a scăzut volumul coșului de cumpărături, adică noi avem mai puține produse în coș sau chiar mai ieftine. Asta înseamnă că pe tot lanțul - producători procesatori, distribuitori, retaileri - tot lanțul suferă, pentru că, dacă mergem puțin mai în spate: retailerul vinde mai puțin, distribuitorul cară mai puțin, procesatorul produce mai puțin, procesează mai puțin, iar producătorul, puțin și la rândul lui. Asta înseamnă că pe lanț, toată lumea are un deficit, toată lumea trebuie să facă restructurări, toată lumea trebuie să încerce să-și optimizeze costurile și aici e vorba de costurile cu salariile care sunt cele mai importante într-o companie și nu vrem și nimeni nu vrea și toată lumea încearcă să țină până acolo la a ajunge la a concedia oameni, pentru că noi ținem foarte mult la oameni și îi găsim foarte greu. Vedeți că în România se lucrează mult cu expați acum, că nu mai găsim angajați și nu ne dorim să pierdem niște oameni, pe fundul unui proces care nu depinde de noi, e un proces care se întâmplă, din păcate, din august în România.

Sunt temeri pentru o posibilă criză, apropo de consumul redus?

Nu cred că vom ajunge la o criză.

Sau o cumpătare?

Noi ne-am uitat un pic la consumul de produs, ca să zic așa, și la comportamentul consumatorului și observăm un proces de downtrading. Procesul de downtrading înseamnă că consumatorii trec de la produse mai scumpe către produse mai ieftine, în general merg spre private level, spre mărcile proprii ale retailerilor, unde acolo avem produse fără costuri de marketing incluse și sunt cele mai ieftine din categorie. Apare un fenomen de economisire din partea populației și de renunțare la anumite lucruri. Primul lucru la care renunță clienții sunt articole de îmbrăcăminte, zona de fashion. Dar să presupunem că au renunțat deja, din august și până acum, acum încep să renunțe la produse din coșul zilnic. Ei nu pot renunța la a plăti factura de curent sau a plăti factura de gaz. Ai o factură de... curentul a crescut cu 70%. Aveam o factură de 200 de lei de curent, acum o avem de 300 de lei. Eu nu pot ca și client să plătesc numai 200 de lei, pentru că o să-mi tai electrica curentul, foarte simplu. Și atunci trebuie să tai din altă parte. Fashion am tăiat deja... de la coșul zilnic. Nu mai cumpăr produse de lux, nu mai cumpăr produse de impuls, care poate îmi trebuie, poate nu-mi trebuie și mă rezum doar la strictul necesar.

Ce se întâmplă? Vorbiți de acest lucru, că scade consumul. Cum poate fi controlat acest proces? Este nevoie de măsuri care să stabilizeze măcar situația pentru moment?

Eu aș merge pe niște măsuri mai ample care să rezolve problema, că noi de fiecare dată am mers de la moment la moment: mai împrumutăm niște bani, rezolvăm de moment. Noi avem nevoie de niște măsuri care să rezolve fundamental problema. Și aici piața singură ne spune de nevoile pe care le are. Uitați-vă, observăm de câțiva ani o aplicare a clienților către produsul românesc. Deci chiar se întâmplă, dacă noi după revoluție, eram ca struții, toată lumea căutam după ambalaj și după scrisul străin pe un produs. Acum, oamenii în ultimii cinci ani s-au întors către produsul românesc, îl caută. Avem o problemă cu legea etichetării, pentru că ne uităm pe un ambalaj și pe ambalajul respectiv scrie 'made in UE'. Domnule, eu vreau să știu mai, eu sunt consumator, vreau să știu sigur, n-aș vrea să iau din Bulgaria, vreau să iau din România produsul. Și atunci, o modificare a legii etichetării, unde să avem scris clar, cu subiect şi predicat: strada unde a fost produs, localitatea, orașul și așa mai departe, ar fi mult mai benefică pentru economia României.

Dar în acest moment există încă loc de investiții private în România?

Există foarte mult loc de investiții private, numai că aici trebuie un pic sprijinul statului. Uitați-vă că noi producem numai 20% din carnea de porc pe care o consumăm. 80% din carne o importăm. Acum 25 de ani raportul era invers. Domnul ministru Barbu a spus zilele trecute că de Crăciunul ăsta o să mâncăm 70-80% carne de porc românesc. Da, o să mâncăm carne de porc românesc, pentru că toți românii taie porci într-o formă sau alta, aproape de Crăciun, dar restul anului mâncăm carne de porc din import. Uitați-vă la usturoiul din import, uitați-vă la ceapă, cartofi, la fasole din China. Nu putem găsi oare o lege prin care să oprim importurile astea de produse care cresc și la noi? Nu mă refer la citrice, că nu avem noi banane sau portocale în grădină. Dar dacă la noi poate să crească cartoful și noi nu facem nimic în sensul ăsta, nu sprijinim agricultura și importăm cartofi tot timpul și importăm ceapă și importăm fasole, nu facem nicio treabă. De asta zic că există...

Și crește deficitul, nu?

Sigur că da, crește deficitul, că aici e problema noastră. Noi consumăm mai mult decât producem. Noi avem nevoie să stimulăm producția de la zero, de la agricultură, până la macro, la industria IT.

Și ca o curiozitate: am stimulat această producție în ultimii 2-3 ani de când cu declarațiile autorităților?

Din păcate, cred că investitorii mai degrabă fac eforturi suplimentare ca să poată să dezvolte ceva pe piața din România. Mai mult decât ajutorul pe care îl primesc.

Nu e o ciudățenie, totuși, că produsele noastre, unele dintre ele, se strică prin livezi, de exemplu, sau pe câmp și tot importăm și vorbim de ani și de ani de același lucru și nu se întâmplă nimic?

Da, e foarte ciudat. Uitați-vă că, de exemplu, piața cărnii de pasăre este afectată foarte mult de importurile din Ungaria, unde Ungaria subvenționează masiv carnea de pasăre. Și noi ne uităm la lucrul ăsta de10 ani, de 15 ani...

Ei masiv și noi pasiv, nu?

... şi nu facem nimic, suntem ca în parabola drobului de sare, tot ne uităm la treaba asta și nu luăm nicio măsură.

Dar mai mult, unele produce românești sunt chiar, uneori, mai scumpe decât cele din import.

Absolut! Uneori, da. Pentru că avem costuri foarte mari de producție, pentru că plătim cel mai scump curent din Europa. Aici sunt alte mecanisme care stau la baza faptului că prețul e ridicat.

Da, cunoaștem despre ce e vorba, algoritmii care să ne ducă la o situație corectă nu sunt degăsit. Cu mulțumiri, pentru discuția purtată și ne vom mai reauzi.

Aș vrea să închei într-o temă optimistă, să știți că la români întotdeauna sărbătorile au existat, cu mai mult sau cum mai puțin pe masă, sărbătorie... românul a știut să petreacă zilele alea de sărbători să-și aline cumva suferințele.

Asta cam așa este.

Da, vă doresc La mulţi ani" dumneavoastră, și ascultatorilor dumneavoastră şi numai bine!

Tuturor matinalilor, într-adevăr, sărbători cu bine și, de ce nu?, așa cum spunem de 1 Decembrie, doar atunci ne amintim de la "La mulți ani, România", să spunem mai mereu, hai, România, să ne fie bine din 1 ianuarie până în 31 decembrie. Alături de noi, invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România./editor Florin Lepadatu/