China vrea să fie recunoscută ca economie de piaţă, nu o economie dirijată

China este al doilea partener comercial al UE, după SUA, cu un volum al schimburilor de 520 de miliarde de euro şi o cotă de piaţă care a crescut de la 7% în 2002 la 15 procente în 2015. Până la sfârşitul acestui an, UE trebuie să decidă dacă va atribui sau nu Chinei statutul de economie de piaţă.

Discuţiile sunt extrem de dificile, pe de o parte pentru că nu există o definiţie clară a statutului de economie de piaţă. UE s-a concentrat asupra a cinci condiţii, dar nici măcar acestea nu sunt o garanţie a acceptării pentru China a acestui statut. Pe de o parte, fără acest statut, pentru UE este destul de uşor să urmărească şi să impună bariere anti-dumping, iar acestea nu privesc doar industrii precum oţelul, ceramica sau cea a aluminiului.

Pe de altă parte, se acceptă ca argument calitatea relaţiei şi o altă entitate, de exemplu Germania, care are relaţii comerciale excelente cu Beijingul inclusiv în domeniul manufacturier şi este printre puţinele ţări cu balanţă excedentară cu China. Dar atutudinea faţă de solicitarea Chinei nu depinde doar de balanţa comercială, după cum o arată faptul că cele mai mari economii europene ar avea probabil de pierdut dacă China va obţine acest statut.

China este stat membru al OMC din decembrie 2001

La intrarea în această organizaţie RPC nu a fost înregistrată ca economie de piaţă, ceea ce permite partenerilor săi economici să beneficieze de o anumită marjă de manevră în ceea ce priveşte taxele vamale pentru exporturi în caz de dumping. China a obţinut însă promisiunea că îi va fi reexaminat statutul 15 ani mai târziu, adică la finele acestui an.

Într-o campanie diplomatică demarată în anii 2000 şi intensificată în ultima perioadă, autorităţile de la Beijing au încercat să convingă statele membre ale OMC că merită statutul de economie de piaţă, şi în timp au obţinut acordul a peste 80 de state. În luna iulie a acestui an UE a propus un compromis în privinţa legăturilor comerciale cu China.

Vicepreşedintele CE explica atunci că acestei ţări nu îi va fi acordat statutul de economie de piaţă, dar vor fi respectate angajamentele internaţionale şi afirma şi că s-a lucrat la o soluţie solidă legal şi responsabilă din punct de vedere economic. Problema atribuirii statutului de economie de piaţă este una dificilă, pentru că numeroase industrii europene, de al producătorii de panouri solare până la oţelării, se tem de concurenţa foarte mare a Chinei.

Situaţia în anasamblu face ca pentru această ţară perspectivele obţinerii unei aprobări din partea CE să nu îi fie în acest moment favorabile. Conform OMC, între anii 1995 şi 2014 au existat în total 119 anchete europene care au vizat produsele de provenienţă chineză, proceduri care nu ar fi fost posibile în cazul în care China ar fi fost recunoscută ca economie de piaţă.

Sindicatele din UE estimează la rândul lor că politica preţurilor scăzute practicată de către producătorii chinezi a dus la dispariţia multor locuri de muncă în statele membre. Pe de altă parte, premierul chinez afirma în luna iunie, după vizita cancelarului Angela Merkel, că RPC şi-a respectat angajamentele luate în 2001 la intrarea în OMC şi şi-a îndeplinit îndatoririle.

Acum este rândul celorlalţi să îşi respecte promisiunile, adăuga premierul chinez la acea dată. Interesant este că pentru China referendumul din Marea Britanie desfăşurat anul acesta reprezintă o nouă şansă.

După Brexit, China şi UE trebuie să se adapteze noii situaţii în vederea consolidării relaţiilor

În acezst context, analiştii economici sunt de părere că pe viitor firmele chineze îşi vor consolida afacerile în oraşe ca Paris sau Frankfurt, iar europenii vor găsi o soluţie de compromis. Foarte probabil CE va recunoaşte la timp statutul Chinei de economie de piaţă, dar în acelaşi timp va menţine mecanismul de monitorizare în scopul prevenirii dumpinguluui, mai sunt de părere analiştii în domeniu.

Ambasadorul german în China consideră că Beijingul ar putea accepta o astfel de soluţie. Volker Stanz afirmă că partea chineză este conştientă că nu întruneşte condiţiile unei economii de piaţa adevărate în sensul cerut de OMC, iar recunoaşterea ar avea mai degrabă o valoare simbolică.

Realitatea economică nu va fi influenţată însă în nici un fel, pentru că ambele părţi sunt mult prea interconectate, este de părere ambasadorul german la Beijing.