Bucureștiul, magnet pentru capitalul străin, dar blocat în birocrație

Bucureștiul continuă să fie pilonul economiei românești: 56 % din investițiile străine directe atrase de România începând din 1990 au ajuns în Capitală, potrivit Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB).

Totuși, potențialul de creștere este serios subminat de hățișul birocratic – aceasta a fost ideea-cheie a conferinței FOCUS București 2025, un forum care a reunit marți, la sediul CCIB, reprezentanți ai administrației locale, antreprenori și investitori internaționali.

Un oraș bogat, dar încetinit

Datele Băncii Naționale arată că doar în 2023 regiunea București-Ilfov a atras 4,1 miliarde € flux net de investiții străine, dublu față de oricare alt județ. Cu toate acestea, Capitala pierde anual zeci de ore de productivitate în trafic – 97 de ore pe șofer, record negativ la nivel european – și rămâne vulnerabilă la poluare și la inegalități socio-economice.

„Dezvoltarea sustenabilă a Capitalei nu înseamnă doar clădiri moderne, ci infrastructură coerentă, digitalizare reală și economie circulară”, a subliniat președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, în discursul de deschidere. El a reamintit audienței că Bucureștiul concentrează deja cea mai mare parte a investițiilor străine și trebuie să ofere în schimb condiții de business comparabile cu marile capitale europene:

„De fapt, suntem la șaptea ediție a conferinței FOCUS București, unde, de data asta, vom discuta mai multe teme și ne interesează dezvoltarea sustenabilă a Capitalei, atât din punct de vedere infrastructură, digitalizare și economie circulară. […] Sunt investitori străini, aici pot să vă dau o cifră: 56 % din investițiile directe în România sunt făcute în municipiul București, asta pe perioada 1990 până astăzi. Deci mai mult de jumătate.”

Investitorii cer „fast-track” administrativ

Tonul pragmatic a fost continuat de Costin Băcilă, Business Manager Data Center & AI Solutions – compania care a digitalizat Registrul Auto Român și a instalat sistemul e-Sigiliu la frontiere:

„Birocrația este marea problemă! Mediul privat, investitorii străini se lovesc foarte mult de birocrația existentă. În alte capitale, într-o lună ai toate documentele pe masă și poți începe lucrul; aici vorbim de luni bune sau chiar ani. România nu este prietenoasă cu investitorii, din păcate nici cu turiștii, mai ales în privința facilitării capitalului străin.”

El a prezentat două proiecte-pilot care demonstrează cum digitalizarea poate elimina cozile și dosarele cu șină:

e-RAR – proces integral digital, de la programare până la emiterea documentului final, fără un singur formular pe hârtie;

e-Sigiliu – dispozitive GPS montate pe transporturile sensibile, conectate la o aplicație care alertează instantaneu autoritățile dacă ruta declarată este încălcată.

„Tot timpul se cunoaște cine a trimis marfa, cine este transportatorul, numele șoferului și unde trebuie să se descarce. Exact acest tip de transparență îi liniștește pe investitori.”

Participanții au convenit că lupta cu birocrația trebuie să devină prioritate strategică pentru viitoarea administrație locală. În lipsa unui „ghișeu unic” digital, proiectele mari de infrastructură riscă să rămână pe hârtie, iar Capitala să piardă investiții noi în favoarea orașelor din Europa Centrală.

Investițiile sunt gata să vină; rămâne ca Bucureștiul să deschidă porțile – acesta pare a fi mesajul ediției 2025 a „FOCUS”. Până când vom vedea șantierele accelerate și semafoarele birocratice trecute pe verde, capitala va rămâne, paradoxal, atât campioană la atragerea de capital, cât și la pierderea de timp în trafic.