Bani europeni pentru transporturi, "mai accesibili"

Consiliul pentru Transport al UE a extins reţeua europeană de transport TEN-T pe teritoriul României cu cinci rute, printre care Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni şi Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, pentru care finanţarea europeană necesară construcţiei va fi mai accesibilă.

Cele cinci rute aprobate vizează atât infrastructura feroviară, cât şi cea rutieră şi pe traseele Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, Borş-Turda şi Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi în reţeaua globală şi a Canalului Dunăre-Bucureşti în reţeaua centrală.

"Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creşte substanţial", a declarat, într-un comunicat, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare.

--fb1În afara surselor de finanţare provenite din Instrumentele Structurale acordate de Comisia Europeană (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune), dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a reţelei TEN-T mai beneficiază şi de alte fondurilor europene alocate programului.

Decizia a fost luată joi la Bruxelles de către Consiliului pentru Transport, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene.

În urma deciziei, lungimea totală a reţelelor TEN-T din România se dublează pe modul de transport rutier şi creşte cu peste 40% pe feroviar.

Ministrul danez al transporturilor, Dam Kristensen, a afirmat că astăzi a fost definită o nouă hartă a transporturilor în Europa, iar comisarul pentru transport, Sim Kallas, a declarat că, în sfârşit, Uniunea are un plan pentru reţelele transeuropene de transport, iar speranţa sa este că acest plan va reuşi să fie pus în practică, transmite corespondentul România Actualităţi , Luminiţa Apostol..

Intenţia Comisiei Europene, care a lansat propunerea de dezvoltare a unei reţele complete de transport la nivel european, este ca aceasta să acopere toate statele membre şi toate regiunile acestora şi să fie baza pentru o dezvoltare echilibrată a tuturor mijloacelor de transport, în ideea de a asigura o mai bună funcţionare a pieţei interne a Uniunii şi de a îmbunătăţi coeiunea economică şi socială între statele membre.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene a fost modificată în negocierile cu statele membre, care şi-au prezentat fiecare poziţia şi au indicat proiecte considerate a fi de importanţă europeană şi care necesită finanţare europeană. Şi trebuie spus că este vorba despre finanţarea acestor proiecte din bugetul 2014-2020 al Uniunii.

România a obţinut în plus faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene recunoaşterea importanţei câtorva noi tronsoane de infrastructură de transport şi a priorităţii acestora pentru finanţare europeană.

Odată stabilită poziţia Consiliului statelor membre ale Uniunii, ea va fi susţinută în negocierile viitoare cu Parlamentul European.

Reţeaua TEN-T este planificată pe două niveluri, respectiv reţeaua centrală şi cea globală.

Reţeaua centrală va fi formată din nodurile şi conexiunile cele mai importante pentru UE din punct de vedere strategic şi economic, incluzând toate modurile de transport, iar reţeaua globală va asigura accesibilitatea reţelei centrale, va lega toate regiunile UE, va fi multimodală şi va oferi o infrastructură de bază pentru serviciile de transport intermodal de pasageri şi marfă.