Adrian Codîrlaşu, analist financiar: Oamenii și-au ajustat comportamentul de consum

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Ilie Pintea

Executivul analizează o nouă așa-numită ordonanță "trenuleț" care ar putea aduce schimbări importante atât pentru populație cât și pentru mediul de afaceri. În discuție sunt măsuri fiscale, taxe, pensii și salariile bugetarilor - subiecte asupra cărora partenerii din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social au avut opinii împărțite.

La ultima reuniune de la Palatul Victoria, patronatele au cerut înghețarea salariului minim în 2026 la nivelul actual, în timp ce sindicatele au solicitat majorarea brută a acestuia la 4.350 de lei, avertizând că astfel puterea de cumpărare va continua să scadă cu efecte dramatice. Guvernul anunță că o decizie va fi luată în următoarele zile.

Invitatul "Apelului matinal" este președintele Asociației CFA România, analistul financiar și economic Adrian Codîrlaşu. Bună dimineața!

Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Și noi vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Haideți să aflăm, sunt temerile privind înghețarea salariului minim justificate sau riscă să apără efecte negative, precum inflația, șomajul și presiunea asupra micilor afaceri?

Sunt cumva ambele lucruri. Deci, mă rog, sunt și părți bune și părți mai puțin bune, să le luăm pe rând. În primul rând, există o reglementare europeană în privința salariului minim pe economie și ar trebui să o respectăm. O reglementare trebuie respectată și atunci când ne place și atunci când nu ne place. Prin urmare, ar trebui să respectăm această reglementare europeană, care printre alți factori care contribuie la valoarea salariului minim dintr-o economie este și rata inflației. Dacă ne uităm la evoluția inflației în România, anul acesta am avut 10% inflație, o inflație mare, care a afectat în special oamenii cu venituri reduse. Cu cât venitul și bugetul familiei este mai redus, cu atât ponderea cheltuielilor alimentare și a celor, să zicem, de utilități, deci cheltuieli absolut necesare, este mai mare în buget. Iar prețurile crescând, salariul rămânând constant, lucrul acesta pune o presiune pe bugetele familiilor cu venituri reduse. Prin urmare, opinia mea este că, da, ar trebui respectată reglementarea europeană și crescute salariile minime pe economie cu rata inflației care s-a întâmplat. Ideal ar fi rata inflației pe partea, efectiv, de bunuri strict necesare, cum sunt alimente, medicamente, utilități, care ar putea să fie chiar ușor mai mare decât rata efectivă a inflației. Pe partea, să zicem, negativă, lucrul acesta e adevărat, va duce la o anumită creștere de prețuri, mai ales în serviciu, unde este folosită munca salariată pe salariul minim pe economie, și, e adevărat, unele IMM-uri care lucrează, să zicem, cu marje mici ar putea fi afectate că nu vor putea plăti acele salarii. Însă, cum spuneam, atat timp cât avem o lege, legea trebuie să o respectăm, indiferent că ne place, indiferent că nu ne place, respectarea unei legi nu e opțională.

Pentru că ați amintit de IMM-uri, chiar voiam să vă întrebăm: ce înseamnă toate aceste măsuri pentru companii de la marile firme la micile afaceri? Ce efecte sunt previzibile în economie?

Avem două situații. Avem undeva la 30% din forța de muncă care lucrează pe salariul minim. Părerea mea că este cumva nenatural și este și multă evaziune fiscală și ăsta, mă rog, e un motiv în plus de majorat salariu minim. De ce? Pentru că cei care primau diferența în plic față de salariul minim vor trebui să plătească impozit pe acei bani, cum e și normal. Cei care chiar lucrau pe salariul minim, cum spuneam, sunt cei mai afectați de această evoluție a inflației. Pentru companiile mari, în general, companiile mari nu prea angajează pe salariul minim pe economie, deci le este indiferent. Unde se angajează foarte mult pe salariul minim pe economie, pe partea de servicii, servicii către populație, dacă luăm localurile, restaurantele, hotelurile și așa mai departe. Deci ăsta e locul unde se folosește mult munca plătită cu salariul minim pe economie.

Dar credeți că vom asista anul viitor la închideri ale firmelor mici? Pentru că acestea sunt majoritare, firme cu câțiva angajați, pentru că represiunea creșterii salariului minim probabil că va fi una greu de gestionat.

Vedem... Cred că mai degrabă, dacă e să le închidă, le închide evoluția economică negativă. Dacă ne uităm din august până acum la evoluția consumului, vedem în august, când a venit impactul TVA, consumul a scăzut față de august anul anterior cu undeva puțin peste 4%, în septembrie a fost spre 2,5%, dar în octombrie a fost aproape 5%, 4,6%, scăderea consumului. Deci asta, mai degrabă, lucrul acesta afectează companiile mici și mijlocii, nu că trebuie crescut salariul minim pe economie. E adevărat, și lucrul acesta afectează, dar mult mai important este scăderea consumului. De unde a venit scăderea consumului? Din cauza scăderii puterii de cumpărare a oamenilor, că am avut o inflație de 10%, iar creșterea salariului net în economie a fost undeva la 4% în aceeași perioadă. Deci cam 6% s-a pierdut puterea de cumpărare și automat s-a văzut lucrul acesta, că oamenii și-au ajustat comportamentul de consum.

Ascultătorii au reacţionat la această discuție și vă întreabă dacă puteți să ne spuneți, dacă știți că această reglementare referitoare la salariul minim este la latitudinea țărilor membre, funcție de conjunctura economică.

E adevărat, fiecare țară are o anumită discreție, însă, clar, sunt îndeprinite motivele, și anume creșterea inflației pentru a ajusta salariul minim pe economie.

Bun, având în vedere toate lucrurile despre care aminteam, salariile bugetarilor și pensiile care ar putea fi înghețate, taxele locale cresc chiar și cu peste 80%, cum va arăta 2026 pentru populație și ce efecte se pot anticipa în economie?

Același comentariu îl am și cu pensiile; și pentru pensii avem o lege care spune că anual se indexază cu inflația valoarea pensiei. Iarăși semnalul e că aplicăm legile doar când ne place și asta nu poate duce la creșterea încrederii în economie. Pentru anul viitor, vedem în ultimele trei luni, pentru care avem date statisticice, scăderea consumului, care e mare, e destul de îngrijorătoare și vine pe o economie care deja stagna. Prin urmare, anul acesta s-ar putea să avem undeva o creștere, încă o creștere, deci va fi cu plus cifra, dar mică, mult mai mică decât..., poate la jumătate de cât a fost anul trecut creșterea economică. Deci undeva poate mergem undeva la 0,5% creștere economică, iar există riscul de a avea recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere a economiei. Deja unul s-a întâmplat, trimestrul III versus trimestrul II, și e posibil ca și în trimestrul IV, având în vedere cum a evoluat consumul, să avem o scădere, deci să intrăm în recesiune tehnică. Pentru anul viitor, vedem că pornim de la o economie, practic, cumva cvasistagnantă, cu inflație mare, deci o situație de stagflație, și n-ar trebui să ne așteptăm ca să se reia puternic creșterea economică. Dacă, mă rog, ne ținem de ce avem de făcut, o să avem tot o creștere economică, poate ceva mai mare decât cea de anul acesta, însă avem o extrem de mare oportunitate anul viitor de care ar trebui să profităm, și anume fondurile europene. Ar putea fi anul în care România ia maximul de până acum de fonduri europene, pentru că avem cele în jur de 10 miliarde din PNRR, care ori le luăm anul viitor, ori nu le mai luăm deloc. Avem programul SAFE, unde putem lua chiar peste 10 miliarde și peste asta avem și partea de agricultură undeva la 3 miliarde și de fonduri de coeziune am putea cam tot atât, deci dacă facem suma, ne iese mult peste 20 de miliarde. Noi am avut ca record 2023 undeva spre 13 miliarde, deci am putea dublu față de orice alt an. Dar pentru asta trebuie să facem reforme și chiar să dorim să luăm acele fonduri. Dar acele fonduri ar face efectiv diferența și ar putea aduce un plus foarte important de creștere economică de care avem foarte mare nevoie.

Cu siguranță vom mai vorbi despre toate aceste lucruri. Mulțumim pentru prezența la Apelul matinal. Invitat a fost analistul financiar și economic Adrian Codirlașu./editor Florin Lepadatu/