Activitatea din industria românească, "în scădere"

Institutul Naţional de Statistică raportează rezultate negative în luna aprilie, faţă de martie, carea arată că activitatea din industria românească este în scădere. .

Cifra de afaceri mai mică, iar comenzile noi sunt mai puţine.

Sectorul construcţiilor, în schimb, dă semne de redresare, cu creşteri destul de consistente, luând în considerare declinul din ultimii ani.

Oamenii de afaceri români se arată destul de optimişti cu privire la viitor.

Păstrează totuşi rezerve în privinţa contextului internaţional.

Optimismul se bazează şi pe sectorul micilor întreprinzători, care s-au mai maturizat, mai ales la presiunea crizei din ultimii ani.

Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, a spus că plăţile pe care le-a făcut instituţia în ultimele cinci luni pentru sume cu care statul a garantat împrumuturile de la bănci au scăzut cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce arată o anumită îmbunătăţire a mediului de afaceri şi o anumită stabilitate.

Aurel Şaramet a punctat însă un factor îngrijorător.

"Eu sunt însă îngrijorat de altceva. Faptul că se nasc IMM-uri, nu au condiţiile asigurate pentru a exista pe termen lung, pe mine mă îngrijorează şi îmi creează impresia că dacă nu luăm măsuri acum, mai târziu va fi mai greu - prin posibilitatea lor de a-şi plăti datoriile faţă de stat, de a-şi plăti furnizorii, mai nou - şi de multe ori insolvenţele sunt declarate de furnizorii neplătiţi. Cineva profită de pe urma acestor insolvenţe de a se proteja", este de părere Aurel Şaramet.

Numărul insolvenţelor sunt în continuare în creştere. Tot mai mulţi întreprinzători se află în situaţia de a nu-şi putea plăti furnizorii, iar creditarea este din ce în ce mai dificilă.

IMM-urile ar trebui să fie mai îndrăzneţe

Aurel Şaramet mai spune însă că dacă IMM-urile ar fi mai îndrăzneţe şi şi-ar asuma mai multe riscuri, ar putea genera o creştere a produsului intern brut de 1,5% - 2%.

Totodată, şi statul ar trebui să sustină cu mai multă forţă capitalizarea instituţiilor care preiau riscuri de la bănci.

Este vorba despre instrumentele de garantare şi contragarantare.

Soluţiile pentru depşirea insolvenţei ţin de comunicarea dintre IMM-uri, finanţatori şi guvern, mai spune Aurel Şaramet.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamneilor de Afaceri, estimează că motorul creşterii economice, anul acesta, vor fi constituite în principal de exporturi, în măsura în care Europa nu înregistrează şocuri, şi investiţiile în infrastructură.

Veşti bune pot veni însă şi din altă parte.

"Sunt veşti bune şi acestea vin dinspre agricultură, anul acesta. Sunt veşti bune într-o serie de domenii - şi, de exemplu, reluarea programului Prima Casă. Sunt veşti bune la nivelul aşteptărilor antreprenorilor, care spun: domnule, trebuie să fac ceva. Până la urmă, văd că se ridică şi acest spirit în mediul de afaceri, ceea ce este extraordinar de bine, dar sunt şi altfel de veşti.

Sunt veştile despre o Europă care nu-şi găseşte soluţii şi nu ştim în ce dă, deci din nou sunt cele două tipuri de contagiuni, cum le-am zis, care ne pasc şi care ne-au prins între ele şi care ne-au prins între ele şi în care Europa trebuie să găsească soluţii", este de părere Florin Pogonaru.

România trebuie să-şi fixeze, aşadar, ca prioritate absolută în plan extern susţinerea sistemului european unificat privind reglementările financiare, este opinia Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România cu privire la soluţiile care ar putea scuti ţara noastră pe viitor de efectele venite dinspre alte ţări europene care întâmpină probleme financiare.