Robert Service: „Sânge pe zăpadă”

S-ar fi putut bănui că după căderea comunismului în Europa, cercetările despre nașterea și instalarea lui la putere să se reducă în timp din punctul de vedere al frecvenței aparițiilor. Dar cu toate acestea, ele par să se înmulțească și mai mult cu cât ne îndepărtăm de 1990. Până la o explicație mai cuprinzătoare, pot remarca faptul că o curiozitate vie față de ceea ce acum pare să fi fost un experiment social extrem se menține trează până azi; după cum este evident că abia acum e vremea cercetărilor, când accesul la arhive în estul Europei este (mai) liber.

Așa încât întrebarea „ce aduce nou cartea lui Robert Service” poate fi destul de pertinentă; sunt sute sau poate mii de cărți despre revoluția rusă. Mă voi limita la un singur argument, deși există multe. Robert Service face un traseu arhivistic propriu, precum ar proceda orice istoric care își propune să scrie despre acest subiect. Dar el a ales în plus să privească evenimentele prin ochii unor oameni mai mult sau mai puțin obișnuiți care în perioada respectivă au ținut jurnale. Sunt oameni în bună măsură reprezentativi pentru categoriile socio-profesionale ale vremii; Robert Service a găsit chiar și un mujic cu jurnal pentru a-și rotunji studiul. A rezultat o scriere care îmbină în mod fericit informația istorică și faptul de viață cotidian; o imagine a revoluției care are loc nu numai pe culoarele puterii, ci și în în piețele, birourile, satele și uzinele rusești.

Iată, pentru edificare, lista autorilor de jurnale din cartea lui Robert Service:

Aleksandr Blok

Poet din şcoala simbolistă, care, pe timp de război, a ținut cont în poezia sa de ceea ce a observat pe străzi şi în elita conducătoare. Creativitatea sa a atins apogeul în 1914-1918, când a scris versuri de mare forță a expresiei.

Florence Farmborough

Infirmieră britanică angajată de familia unui medic din Imperiul Rus. După ani de serviciu, a ales să plece acasă, făcând o călătorie anevoioasă pe calea ferată spre Orientul Îndepărtat.

Raşel Hin-Goldovskaia

Autoare de povestiri şi piese de teatru. A locuit la Moscova.

Vasili Kravkov

Medic militar pe frontul de est până în vara anului 1917, când a fost eliberat din funcţie, spre bucuria sa.

Aleksei Kuropatkin

General imperial, veteran. A reprimat revolta din 1916 din Asia Centrală.

Nikita Okunev

Contabil moscovit la o companie portuară riverană, care se trăgea dintr-o familie de ţărani şi s-a adaptat uşor la viața de oraş, cu teatrele şi ziarele sale.

Şloime Rapoport-Anski

Cunoscut publicului sub pseudonimul S. An-ski. Dramaturg și comentator social care a avertizat cu asiduitate societatea cu privire la situația grea a evreilor în vreme de război.

Nikolai Romanov

Împărat de la moartea tatălui său, în 1894. A abdicat în martie 1917. Asasinat împreună cu familia sa la Ekaterinburg, în iulie 1918.

Aleksei Ştukaturov

Metalurgist din Sankt-Petersburg care s-a înrolat într-un regiment de puşcaşi la începutul Marelui Război. A primit de două ori Crucea Sfântului Gheorghe şi a fost promovat subofițer înainte de a fi ucis pe front, în decembrie 1915.

Lev Tihomirov

Terorist în tinerețe, a devenit monarhist şi a lucrat pentru prim-ministrul Piotr Stolipin.

Aleksandr Verhovski

Absolvent al Academiei Militare, a servit în Statul-Major și a fost numit ministru al Armatei de Aleksandr Kerenski după revolta lui Kornilov.

Aleksandr Zamaraev

Ţăran din uezdul Totma, gubernia Vologda, în nordul Rusiei. Fără orientare politică cunoscută.

Cartea lui Robert Service „Sânge pe zăpadă. Revoluția rusă, 1914 - 1924” a apărut la editura Polirom în traducerea Ioanei Avădanei.