Robert Schwartz: Radio România peste 10 ani - tot lider de piaţă, prin credibilitate

13 februarie- Ziua Mondială a Radioului. Tema 2026 : Radioul și inteligența artificială

Tema din acest an – „Radioul și inteligența artificială” – aduce în prim-plan transformările rapide din industria audio și modul în care tehnologia influențează producția de conținut și relația cu publicul.

Invitat în studioul Radio România Actualităţi, președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune, Robert Cristian Schwartz, a vorbit despre echilibrul dintre inovație și identitatea radioului public.

"E foarte bine, repet, să discutăm astăzi, la atâția ani după ce a fost înființat, la 13 februarie 1946 (deci exact acum 80 de ani), Radioul Națiunilor Unite; pentru că tocmai de aceea 13 februarie este proclamată de UNESCO, din 2012, la inițiativa Spaniei, Ziua Mondială a Radioului. E bine să vorbim despre niște evoluții spectaculoase pe care, dacă nu suntem foarte atenți, le putem scăpa de sub control"

Inteligenţa artificială- instrument, nu înlocuitor

Robert Cristian Schwartz a subliniat că la Radio România inteligența artificială este folosită ca instrument de sprijin pentru jurnaliști.

„Simplifică o muncă repetitivă: poate transcrie rapid, poate structura informația, poate face rezumate. Este foarte folositoare. Dar nu avem voie să scăpăm aceste instrumente din mână”, a afirmat PDG al instituţiei.

El a insistat asupra controlului uman și asupra nevoii de transparență: orice conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie verificat și semnalat clar.

„Inovație, transparență și încredere – fără aceste trei elemente, nu ajungem la public”

Provocările etice și drepturile de autor

Utilizarea inteligenței artificiale ridică și probleme sensibile, mai ales în ceea ce privește drepturile de autor.

„Sigur că unii compară inteligența artificială cu invenția tiparului în 1450, Gutenberg, la Mainz. Nu mi se pare o comparație reușită. Eventual, o comparație între internet și tipar, da? Pentru că, până la urmă, tiparul este un instrument la îndemâna omului, iar inteligența artificială generează conținut: Deci e o diferență majoră. Trebuie să fim atenți cum putem controla această creare de conținut, pe de o parte. Pe de altă parte, e nevoie de un cod de etică, pentru că aici vorbim și despre drepturi de autor. Dacă îi spunem inteligenței artificiale: fă-mi o piesă muzicală cu vocea lui Clapton. Avem voie să folosim vocea lui Clapton?"

Tinerii, fake news și nevoia de dialog direct

Un capitol important al discuției a fost relația cu generația tânără. Robert Schwartz a povestit că în cadrul unei campanii împotriva fake news, o piesă realizată cu ajutorul inteligenței artificiale a fost testată într-un liceu bucureștean, iar reacția elevilor a fost tranșantă: se simte că e un mesaj creat artificial.

"Mă uitam la tinerii din clasă, clasa a XI-a, ... nicio reacție. Şi am intrat în discuție după aceea și concluzia a fost foarte dură, foarte bună și a venit foarte repede: nu ajunge mesajul la noi, se simte că e un mesaj creat artificial. Și am întrebat: dar cum ar ajunge, cum v-ar atinge mesajul nostru? Printr-un influencer, printr-un model cultural, să fie un personaj pe care îl cunoaștem, în care avem încredere și acest personaj să vină să ne transmită nouă această idee, această campanie. Ei, elementul uman într-o campanie este dorit și de tânăra generație. Mi se pare extraordinar de important"

Concluzia? Elementul uman rămâne esențial.

„Nu trebuie să așteptăm să fim descoperiți. Trebuie să mergem noi către tineri, să vorbim cu ei. Reconstrucția încrederii începe prin dialog”

Radioul public desfășoară campanii de fact-checking și educație media, încurajând publicul să verifice informațiile din surse sigure.

Radioul public peste 10 ani: lider prin credibilitate

Întrebat cum vede Radio România peste un deceniu, Robert Cristian Schwartz a afirmat că instituția trebuie să rămână lider de piață și un reper de credibilitate.

„Sunt foarte mândru că Radio România e lider de piață după atâția ani, deși radioul în general e pe un curs, destul de straniu, descendent. Deci acolo va trebui să venim cu mai multă energie, să păstrăm nu doar locul întâi, lider de piață, ci să rămânem la un nivel chiar vizibil pe locul întâi. Radioul, știți, asta am mai spus-o de câteva ori, când a apărut acum mulți ani "Video kills the radio star", eu am urât piesa aia cu tot ce am putut, pentru că eu sunt om de radio. Am rămas om de radio. Sunt convins că radioul are un prezent și un viitor, dar depinde de noi cum modelăm acest viitor, mai ales, pornind de acum. Și, repet, doar prin inovație, prin transparență și prin încredere, noi putem rămâne ceea ce vrem să fim și ce vrea și o mare parte din publicul nostru să fim: informație clară, curajul la opinie, anchete, dezbateri, trebuie să discutăm, și dezbatere nu înseamnă toți într-o direcție. Dezbatem puncte de vedere, argumente pro, contra, ca publicul să-și poată extrage de acolo informația, opiniile și să fie în stare să ia o hotărâre matură și asumată”

Într-un peisaj media fragmentat, miza rămâne aceeași: informație verificată, opinii argumentate și un spațiu al dialogului autentic, mai spune preşedintele-director general al SRR