Războiul din umbră

Cu Războiul secret. Spioni, coduri și partizani, 1939 - 1945, consistenta colecție Historia de la Polirom ajunge la volumul cu numărul 20. Concentrată pe secolele XIX și XX, colecția își propune să aducă cititorului în limba română unele dintre cele mai importante titluri occidentale de istorie recentă.

Masiv și cuprinzător, Războiul secret… este o trecere actualizată în revistă a marilor jocuri de spionaj declanșate și stimulate de cel de-al Doilea Război Mondial. Abordarea este pluralistă, din perspectiva tuturor combatanților majori, germani, americani, ruși, britanici și japonezi. Autorul susține că de acum înainte este greu de crezut că ar mai putea să apară un fapt major și nou în acest domeniu, cu excepția poate a unor episoade care au lăsat urme prin arhivele sovietice, momentan închise din dispoziția președintelui Putin.

În acest fel, cartea expune și contextualizează momente de vârf ale spionajului din perioada 1939 - 1945. Fie că vorbim de Bletchley Park și de Enigma, de rapoartele primite de Stalin privind iminența atacului nazist, de bătălia de la Midway, de rețelele de rezistență din Europa ocupată sau de cele ale spionilor ruși infiltrați în puncte cheie de informații britanice și americane, de agenții dubli care au împânzit capitalele lumii - în toate aceste cazuri și în multe alte zeci de situații expuse în carte, de fiecare dată apare impresia unei umbre care a însoțit desfășurarea militară a conflictului. Uneori, umbra a trecut neobservată. Alteori a fost deliberat ignorată sau prost descifrată. Alteori a contribuit din plin la victorie - sau la înfrângere, în funcție de partea baricadei dinspre care era privită.

Autorul observă că la începutul războiului, contrar percepției curente, Aliații au fost depășiți la capitolul spionaj de către Germania sau Japonia. Ulterior însă, balanța s-a înclinat în partea opusă, iar explicația oferită în carte este că în confruntarea spionilor, britanicii și americanii au reușit să mobilizeze aportul civil cu mult mai bine decât adversarii lor. În aceste societăți, mințile mai capabile au putut fi cooptate și folosite mai eficient în perioada de criză majoră declanșată de război - și aceasta în comparație chiar și cu standardul din timp de pace din Marea Britanie și SUA.

O altă observație e legată de eficiența spionilor: au meritat investițiile făcute în acest sistem sulfuros, au contribuit ele la câștigarea sau la scurtarea războiului? Nu mereu, răspunde autorul, pentru că și aici e vorba de de imperfecțiunile naturii umane. S-au făcut gafe incredibile, pe care cartea le expune, sau s-au luat decizii de neînțeles după judecata de acum, post-factum. Sau, alteori, cei din funcții de decizie au ignorat pur și simplu informațiile obținute cu atâtea riscuri și sacrificii și au acționat ca și cum nu le-ar fi avut. La final, jocul spionilor pare unul cu sumă nulă, precum a fost în general catalogat și cel al propagandei din timpul războiului. Și totuși, el a exercitat - și exercită - o fascinație incontrolabilă asupra multor oameni.

Autorul lucrării, Sir Max Hastings, este la a doua apariție în colecția Historia de la Polirom (după Nemesis. Bătălia pentru Japonia, 1944‑1945, publicată tot anul acesta). El este de formație jurnalist, fiind de-a lungul carierei corespondent în străinătate al BBC, redactor‑șef la Daily Telegraph și editorialist la Evening Standard și Daily Mail. A devenit ulterior istoric militar, autor al multor cărți pentru care i s‑au decernat importante premii (Somerset Maugham Award, Yorkshire Post Book of the Year, Edgar Wallace Award, Pritzker Military Library Literature Award ș.a.). În prezent, Max Hastings colaborează la mai multe publicații precum The Guardian, The Times, Sunday Times și este editorialist la Bloomberg Opinion.

Traducerea volumului Războiul secret. Spioni, coduri și partizani, 1939 - 1945, Polirom, 2024, îi aparține Luciei Popovici.

(D)eşi unele episoade descrise în carte par comice sau ridicole și reflectă slăbiciunile şi nesăbuinţele omeneşti, nu trebuie să uităm niciodată că, în fiecare aspect al conflictului global, mizele au fost viaţa şi moartea. Sute de mii de oameni de diferite naționalități și-au riscat viața, iar mulţi şi-au sacrificat-o, adesea în singurătatea zorilor şi în fața plutonului de execuție, pentru a culege informații sau a desfăşura operațiuni de gherilă. Nicio perspectivă din secolul XXI asupra personalităților şi evenimentelor sau a succeselor şi eşecurilor din acele zile nu ar trebui să ne ştirbească respectul, ba chiar venerația, pentru memoria celor care au plătit din greu pentru a purta războiul secret. - Max Hastings