Patrimoniul românesc, readus la viață la Paris

Patrimoniul istoric românesc este pus în valoare, odată în plus, la Paris, unde Institutul Cultural Român găzduiește, în galeria sa ”Macadame”, o expoziție dedicată parcurilor și grădinilor istorice, create acum mai bine de un secol, de arhitecți peisagiști români și străini, și care există și astăzi.

Proiectul este realizat împreună cu fundația multinațională ”Pro Patrimonio”, care se bate de 25 de ani să salveze monumente istorice românești aflate în pericol de dispariție.

Decenii la rând: uitat, abandonat, distrus cu bună știință, patrimoniul arhitectural al României se află încă în mare suferință: în orașe și sate, clădiri altădată pline de farmec și strălucire, se degradează sub ochii noștri. Câțiva boieri români din Anglia și Franța – Șerban Cantacuzino, Indrei Rațiu, Nicolae Rațiu, Șerban Sturza – au creat acum 25 de ani Fundația Pro Patrimonio, încercând să atragă fonduri și să salveze măcar o parte din acest patrimoniu uitat.

Casa lui George Enescu din Mihăileni Botoșani, Conacul Golescu din Câmpulung-Muscel, conacul Petricari din Izvoru, Argeș, Casa Săsească din Viscri, Brașov, conacul Neamțu, din Olari, Olt, biserica de lemn Sfântul Nicolae din Șirineasa, Vâlcea – au fost cumpărate și restaurate de Fundație. La acestea se adaugă cursuri de inițiere a tinerilor în meserii diverse din domeniul restaurării, deschiderea pentru vizite și evenimente culturale.

Cea mai dificilă muncă a fost de a crea în rândul oamenilor convingerea că aceste bogății le aparțin, ca parte a istoriei țării – mi-a mărturisit președinta Pro-Patrimonio Franța, Caroline d’Assay:

"Ideile pe care noi le apărăm au ​​ecou acum. Au trecut, iată, 25 de ani, în care a crescut o nouă generație, care a călătorit, care are idei destul de clare despre ce ar vrea pentru țară și care, din păcate, se confruntă cu o realitate complicată economică și mai ales administrativă. Dar, în același timp, avansăm! Îmi amintesc începutul: când le explicam oamenilor ce vrem să facem, se uitau la noi cu niște ochi mari, lăsând impresia că nu înțeleg. Noi încercăm să conservăm patrimoniul de care ne ocupăm, dar și ideea de patrimoniu și mai ales că el este pentru societate. Dacă oamenii nu sunt conștienți de faptul că patrimoniul le este util, pe mai multe niveluri: practic, economic, intelectual, istoric, n-au niciun interes să-l păstreze. Știm foarte bine că sunt clădiri care nu vor supraviețui. Deja, din 4.700 de conace expropriate de comuniști, într-o singură noapte, în 1948, jumătate au dispărut. Multe altele sunt pe cale de dispariție, pentru că după 1989 s-a decis că nu mai pot fi întreține, altele au fost pur și simplu jefuite. Trebuie să rămână cele mai interesante, iar acestea să fie acceptate de oameni, care să le iubească, pentru că reprezintă istoria lor. În cele pe care noi le-am cumpărat și renovat, vom continua să fim prezenți pentru a promova cultura. Mai mult, dorim să reprezentăm un model corect de intervenție pentru tot ce înseamnă conservare, restaurare, punere în valoare, iar acest model să fie preluat și de alții".

Poate puțini dintre noi știu că unele dintre parcurile prin care azi ne plimbăm, la București, la Iași sau la Craiova, au fost concepute acum peste 100-150 de ani.

Legătura dintre trecut, prezent și, de ce nu, viitor, i-a fost încredințată arhitectului francez peisagist Nicolas Triboi.

Rădăcinile românești, moștenite de la tatăl său, l-au făcut să se implice în numeroase proiecte de amenajare a unor spații verzi publice și private de la noi: Parcul Palatului Brâncovenesc Mogoșoaia, Grădina Icoanei și Parcul Operei din București, Parcul Chitila, scuarul Victoria din piața Centrală a Timișoarei, grădina conacului Miclescu din județul Botoșani, precum și în zona rurală.

Nicolas Triboi vorbește cu pasiune despre accentul pe autentic ce trebuie păstrat atunci când amenajăm mediul natural:

"Eu cred că este vorba mai mult despre umanizare și redefinirea relației noastre cu natura. Putem s-o înverzim într-un mod foarte caraghios, ridicol cum putem să încercăm să tratăm esența".

Și cum ați perceput dvs. realitatea din România?

"Patrimoniul toți avem o responsabilitate să-l înțelegem și să-l transmitem. Trebuie să ne gândim un pic mai lejer dacă azi, în România, trăim mai bine, mai liber și dacă natura ne permite să avem apa curată, aerul curat, să mai avem lemn, să mai avem alimente. Și dacă putem să trăim din chestiile astea. Noi trebuie să ne gândim că peisajul, teritoriul ar fi bine să-l gestionăm ca pe o grădină, în care avem zone și zone întreținute și zone sălbatice, că există un echilibru și această mare grădină, care reprezintă toată țara trebuie gestionată și cu latura emotivă, sensibilă, dar și cu cea inginerească".

Expoziția deschisă recent la Paris, dedicată ”Parcurilor și grădinilor istorice românești” este a treia dintre-un ciclu coordonat de Fundația Pro Patrimonio împreună Institutul Cultural Român din Paris, în care au fost prezentate, anii trecuți, conacele și stațiunile balneare din România.