Începe sărbătoarea Roş Haşana, Anul Nou evreiesc

Membrii comunității evreiești din România, ca și din întreaga lume, sărbătoresc Roș Hașana, Anul Nou evreiesc, o sărbătoare ce amintește de facerea omului și care ține două zile. Anul Nou este marcat prin rugăciune în sinagogă, dar și o serie de obiceiuri culinare și suflatul în şofar, un instrument muzical din corn de berbec, și o cină familială la care se mănâncă mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie unul bun și dulce. Colega mea Isabela Aivăncesei a stat de vorbă cu rabin Rafael Shaffer.

Reporter: Pentru comunitatea evreiască, Anul Nou este sărbătorit toamna, ca simbol al creației lumii. Anul 5781 începe în seara zilei de 18 septembrie și se încheie în noaptea de 20 septembrie, spune prim-rabinul Federației Comunităților Evreiești din România, Rafael Shaffer.

Rafael Shaffer: Sărbătorim creația universului în urmă cu 5781 de ani sau, mai precis, a șasea zi a creației, în care a fost creat omul, în care a fost creat, a primit o poruncă, a încălcat-o, a fost judecat și a fost /gonit/. De atunci, această zi a fost statornicită ca zi de judecată, conform tradiției noastre, pentru toți locuitorii globului, pentru că tot sunt descendenți ai primului om care e numit Adam. La noi, Adam e un substantiv, când era un singur om nu avea nevoie de nume. Adam înseamnă om, dar s-a încetățenit ca un nume. E o zi de judecată, în care ne pregătim, facem un examen de conștiință, ne rugăm, suflăm din șofar, un sunet care seamănă cu o alarmă, un sunet care ne răscolește, un sunet care ne trezește, "Oameni buni, nu dormiţi de-a-n picioarele, nu vă minţiţi pe voi înşişi! Viața e serioasă". Iar după ce am încheiat rugăciunile, ne ducem acasă bucuroși și ţinem o masă festivă cu lucruri dulci, ca să fie de bun augur. Deci, pe de o parte seriozitatea judecății, dar bucuria că vom ieși bine, vom ieși la liman și vom avea un an bun.

Reporter: Sensul Anului Nou evreiesc este acela de a regândi trecutul și de a începe o viață nouă.